Oficialul a subliniat că economia zonei euro rămâne rezilientă, însă ritmul de creştere a încetinit, în contextul noilor şocuri pe partea de ofertă generate de conflict.
Creşterea preţurilor energiei şi incertitudinea ridicată afectează direct atât inflaţia, cât şi activitatea economică, având în vedere dependenţa ridicată a regiunii de importurile energetice.
Potrivit lui Yannis Stournaras, situaţia actuală este mai dificilă decât în 2022, deoarece presiunile inflaţioniste apar într-un context de creştere economică deja slăbită, condiţii financiare mai stricte şi spaţiu fiscal limitat, ceea ce face economiile mai vulnerabile.
Deşi până acum nu s-au observat efecte semnificative ale scumpirii energiei asupra inflaţiei, riscurile rămân pe termen mediu, în special dacă infrastructura energetică va fi afectată sau dacă incertitudinea va reduce investiţiile.
Reprezentantul Băncii Centrale Europene a precizat că răspunsul politicii monetare va depinde de intensitatea şi durata şocului. Dacă impactul va fi temporar şi fără efecte secundare majore, nu va fi necesară o ajustare a politicii monetare.
În schimb, o abatere semnificativă şi persistentă a inflaţiei de la ţinta stabilită ar putea impune măsuri mai ferme din partea Băncii Centrale Europene pentru a limita efectele de propagare în economie.
Totodată, de la 1 ianuarie a aderat și Bulgaria, consolidând astfel zona euro, acest club select al monedei unice europene reprezentând în prezent peste 80% din economia totală a Uniunii Europene.
