România vrea să vândă mai scump resursele de gaze naturale. Decizia a creat nemulțumire
România vrea să-şi vândă mai scump resursele de gaze naturale. Agenţia care gestionează zăcămintele de la noi a propus un preţ aproape dublu faţă de cel încasat acum, rămas neschimbat din 2008.
Formula autorităţilor le-a nemulţumit pe companile care exploatează gaze, dar statul este obligat să o schimbe după ce Curtea de Conturi a calculat că ţara a pierdut peste 7 miliarde de lei în doar 5 ani.
Oficialii ANRM au fost obligaţi printr-o decizie a Curţii de Casaţie şi Justiţie de anul trecut să actualizeze preţul pe baza căruia statul încasează redevenţele. Aceste redevenţe sunt taxe pentru care o ţară îşi vinde resursele şi sunt practicate peste tot în lume.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
După ce n-au mai fost majorate din 2008, Curtea de conturi a calculat o pierdere de 7 miliarde de lei.
Dorinel Unsărescu, consilier al preşedintelui ANRM: "Suntem obligaţi de instanţă să recalculam preţul de referinţă"
Formula găsită pentru acest preţ de referinţă, care va sta la baza redevenţelor e diferită de cea folosită acum. Se raportează la preţul de la Bursa din Baumgarten, Austria, la care acţionar majoritar este compania OMW.
Concret, acum preţul de referinţă este de 48 de lei pe megawatt/oră, iar după noile calcule ar ajunge la 89 de lei. Companiile care extrag gaze au respins în cor raportarea la piaţa austriacă.
Harald Kraft, reprezentantul ROPEPCA: "ROPEPCA susţine principiul că preţul care stă la baza trebuie să fie preţul de piaţă. Suntem de părere că o piaţă externă cum este propus CEGH nu reprezintă piaţa din România, nu avem un link cu acest hub din Baumgarten"
Axel C. Scheuer, reprezentant ARCOMN: "Acel preţ nu reflectă încă suficient şi corect preţul net de vânzare care poate fi realizat de producător în România"
Producătorul românesc de gaze, Romgaz, la care acţionar este statul, e şi el de partea companiilor străine. Ba chiar a ameninţat că va da mai puţini bani la buget, dacă îi cresc costurile.
Gabriela Cărbureanu, reprezentant ROMGAZ: "Poate produce o creştere a costurilor producătorului cu undeva la 10-15%, iar aceste costuri se vor reflecta în mod direct asupra producţiei, va fi mai mică din cauză că multe zăcăminte vor deveni nerentabile: contribuţii la stat mai mici, contribuţii cu salariile mai mic. Vor creşte până la urma dependenta României de gazele din import, de gazele ruseşti"
Companiile au cerut ca formula nouă să ia în calcul preţurile de la bursele Româneşti: OPCOM şi Bursa Romană de Mărfuri. Imposibil, spun autorităţile.
România are unele dintre cele mai mici redevenţe în domeniul gazelor, între 3,5 şi 13,5% din valoarea producţiei, după mărimea zăcământului. Asta în timp ce tari că Ungaria, Franţa ori Norvegia îşi vând resursele mult mai scump.
În Germania redevenţele ajung chiar la 30%, în funcţie de mărimea zăcământului. Agenţia de Resurse Minerale susţine că până în iulie va veni cu o formă finală a formulei de calcul pe baza căreia statul să încaseze mai mulţi bani la buget de la producătorii de gaze.
