România, pe un loc rușinos în Europa la educație financiară. Ce s-a întâmplat cu economiile românilor în pandemie

×
Codul embed a fost copiat

România ocupă un loc rușinos în Europa la capitolul educație financiară. O arată un studiu de specialitate și nu în ultimul rând, realitatea.

Mai bine de jumătate dintre cetățeni nu au noțiunile de bază și prea puțini sunt cei care fac economii.

De când lucrează, Alin, un tânăr din Iași, pune bani deoparte în fiecare lună. Situația părinților nu este tocmai bună, așa că știe cât de important este să ai un ban la nevoie.

Alin: „De obicei pun o sumă cât mai mare deoparte și dacă e nevoie mai intru în suma respectivă. Majoritatea prietenilor mei fac asta, pentru că au posibilitate. Mai sunt și prieteni care trăiesc de la o lună la alta.”

Alții au făcut economii, în special în lunile în care au fost forțați să stea în case.

Citește și
Investitorii germani ”văd lumina de la capătul unui tunel foarte lung”. Când va reveni economia la nivelul dinainte
Investitorii germani ”văd lumina de la capătul unui tunel foarte lung”. Când va reveni economia la nivelul dinainte

Femeie: „Pentru că nu am ieșit, nu nimic, atunci am făcut economii, dar în alți ani, nu. Nu se poate. Așa s-a nimerit, dacă aveam șansa de a ieși, vă dați seama că nu puneam.”

Se întâmplă asta pentru că nu știm să ne gestionăm bugetul și nu avem noțiuni financiare de bază. O arată datele unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică realizat în șapte state, între care și România.

Doar 14% dintre români cunosc toate tipurile de dobânzi aplicate creditelor, față de 30% dintre bulgari, 40% dintre sloveni și polonezi sau 50% dintre austrieci.

În acest sens, Banca Națională a României alături de alte patru instituții lucrează la o strategie națională.

Gabriela Folcuț, director executiv Asociația Română a Băncilor„Stabilește obiective specifice și planuri de acțiune pentru fiecare grup țintă, atât pentru elevi, cât și pentru adulți și antreprenori.”

Dan Chirleșan, economist: „Avem un deficit de educație în general, de la educația religioasă, la cea sexuală și la cea financiară și peste tot constatăm că oamenii nu știu ce înseamnă fiecare noțiune în parte.”

Tocmai de aceea, economiștii ne sfătuiesc să avem în permanență un fond de urgență pentru situații neprevăzute.

Daniela Șerban, președintele Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursa din România: „Dacă depun o sută de lei pe luna în acel fond de urgență, ne-ar trebui între patru și cinci ani să acoperim între trei și șase luni de cheltuieli lunare.”

Adrian Asoltanie, trainer educație financiară: „Spre 80% dintre români NU au un buget personal +02.30 Regulă e foarte simplă: calculezi atât banii care intră, cât și banii care ies întodeauna să îi calculeze pe 12 luni. + 02/45 Cât calculezi totul la nivel de zi sau de săptămâna riști să te păcălești și să vezi lucruri marut. Nu contează 20 de lei, nu contează 25 de lei.”

Directiva Comisiei Europene este că școlile să implementeze educația economică încă din primii ani de studiu.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Una dintre cele mai faimoase companii din lume își lasă angajații să lucreze de acasă pentru totdeauna
Una dintre cele mai faimoase companii din lume își lasă angajații să lucreze de acasă pentru totdeauna

Pentru că pot şi pentru că ajută compania să facă economii, angajaţii Twitter care îşi pot desfăşura activitatea de acasă vor fi lăsaţi să lucreze astfel pe termen nelimitat.

Investitorii germani ”văd lumina de la capătul unui tunel foarte lung”. Când va reveni economia la nivelul dinainte
Investitorii germani ”văd lumina de la capătul unui tunel foarte lung”. Când va reveni economia la nivelul dinainte

Încrederea investitorilor germani s-a îmbunătăţit în aprilie, deoarece temerile privind impactul pandemiei de coronavirus asupra celei mai mari economii europene par să se fi atenuat.

Cîţu: Economia României ar putea avea o structură mai sănătoasă după această perioadă
Cîţu: Economia României ar putea avea o structură mai sănătoasă după această perioadă

Economia României va avea o alta structură după ce trece această perioadă, una poate mai sănătoasă pe termen lung, care ne va ajuta să fim între primele economii din Europa, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

Importanța educației financiare pentru viitorul copiilor. 4.000 de elevi, așteptați la ”Banking pe înțelesul tuturor”
Importanța educației financiare pentru viitorul copiilor. 4.000 de elevi, așteptați la ”Banking pe înțelesul tuturor”

Educaţia financiară este pilonul unui viitor strălucit și trebuie studiată încă de la o vârstă fragedă. Astfel, când vor ajunge la maturitate, cei mici vor putea lua cele mai bune decizii cu privire la banii lor.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.