România, la un pas de procedura de deficit excesiv. Reforma fiscală, obligatorie pentru a nu pierde fondurile UE
„Am promis multe și nu am făcut nimic”, a spus președintele Nicușor Dan, în legătură cu discuțiile pe care România le poartă, acum, cu oficialii Comisiei Europene pentru a evita suspendarea fondurilor.
În fața unei crize bugetare fără precedent, măsurile dezbătute de politicieni trebuie să aducă, rapid, 40 de miliarde de lei în plus la buget. Sunt luate în calcul mai multe variante, de la taxarea suplimentară a pensiilor și scoaterea sporurilor pentru bugetari, până la tăierea voucherelor de vacanță.
Anul acesta, trecut deja aproape pe jumătate, ar trebui aduse la buget 40 de miliarde de lei în plus. Doar așa putem evita suspendarea fondurilor europene, din cauza deficitului excesiv.
Nicușor Dan, președintele României: „Este o discuție în curs cu Comisia. Bineînțeles, noi, România, am promis multe și nu am făcut nimic. Dar acum este o nouă administrație.”
România trebuie să trimită cât mai repede la Bruxelles un plan de măsuri concrete de reducere a deficitului bugetar.
Soluțiile propuse pentru reducerea deficitului
O măsură propusă în discuțiile dintre partide este ca, pentru pensiile mari, să fie plătită contribuția la sănătate. Numai că o decizie similară a picat la Curtea Constituțională.
Tánczos Barna, ministrul interimar al Economiei: „Este o idee propusă de domnul Bolojan și se poate găsi o formulă legală care să treacă și de filtrul constituționalității.”
Ar fi vorba despre pensiile mai mari de 10.000 de lei, pentru care cota de taxare ar ajunge la 20%, scenariu care ar aduce câteva sute de lei la buget de la fiecare pensionar vizat de măsură, inclusiv cei care au pensii speciale.
Adrian Codirlașu, economist: „Pensiile sunt ca urmare a unor impozite plătite, au plătit din banii lor ca să aibă acele pensii. Înainte de a majora fiscalitatea, trebuie să ne uităm la cheltuielile bugetare.”
O altă economie la buget s-ar face prin tăieri de bonusuri și sporuri acordate angajaților de la stat. Acum acestea înseamnă aproape 10% din bugetul total alocat salariilor, adică 13,7 miliarde de lei.
De pildă, se discută despre reducerea sau eliminarea sporului de antenă, acordat la scară largă în sistemul de stat, drept compensație pentru radiațiile emise de antenele instalate pe clădiri. Scoaterea acestui spor ar însemna economii de 6 milioane de lei.
Stimulentele acordate celor care lucrează cu proiecte finanțate din fonduri europene ar putea fi unite într-unul singur pentru fiecare angajat și încasat în funcție de performanță.
Numai din sporuri, unii angajați din instituțiile de stat ajung să-și rotunjească, ba chiar dubleze, salariile de bază. De pildă, la Secretariatul General al Guvernului, angajații încasează trei tipuri de sporuri – de condiții vătămătoare, de până la 1.500 de lei, de fonduri comunitare și de documentare – care pot ajunge la 7.000 de lei. Așa se ajunge ca un șef de serviciu să aibă un salariu brut de aproape 27.500 de lei.
O altă măsură discutată este renunțarea la voucherele de vacanță și limitarea primelor de Crăciun și de Paște, care ar însemna economii la buget de sute de milioane de lei.
