România exportă tot mai mulţi cârnaţi şi sărăţele. Cine le cumpără, de fapt

×
Publicitate

Trimitem din ce în ce mai multe produse peste hotare. Indiferent că vorbim despre prăjituri, mezeluri sau conserve, cererea de pe piețele externe este în creștere.

Ca să vă faceți o idee, doar cei care se ocupă de panificație au încasat 146 de milioane de euro în 2018. Cum era de așteptat, clienții de bază sunt românii cărora le este dor de gustul bunătăților de acasă.

Câteva mii de prăjituri și sărățele ies în fiecare zi din cuptoarele unei fabrici din Oradea. Cum în țară cererea a scăzut în timp, firma a început să caute clienți peste graniță.

Valentin Popa, managerul unei firme de patiserie-cofetărie: „Un trend de creștere de 10% anual. În ultimul an am reușit să ajungem la o cifră de 50% a exporturilor în comunitatea europeană. Italia, Spania, Germania, Franța, Belgia.”

Și pâinea este cerută în afară. O fabrică de panificație produce zece tone zilnic, incusiv pentru comunitățile de români din Italia, Spania sau Germania.

Citește și
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Alexandru Toth, patronul unei firme de panificație: „Prețul este unul competitiv, recunosc calitatea produsului. La un moment dat am avut un export de peste 30%"

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2018 au plecat în străinătate aproape un sfert de milion de români, cea mai mare migrație din ultimii ani.

Țara a pierdut anual aproximativ 120.000 de persoane în ultima perioadă. Odată cu această migrație au crescut și exporturile.

Potrivit Patronatului Român din Industria de Morărit, România a trimis în străinătate, numai în 2019, aproape 50.000 de tone de produse de panificație, adică aproximativ 10% din producția totală.

Dacă în 2015 erau 20 de milioane de consumatori în țară, în 2019 numărul acestora a scăzut la 18,3 milioane.

Aurel Popescu - președinte ROMPAN: „Ca să ne recuperăm investițiile care le-am făcut, am căutat alte piețe de desfacere, și în special UE și am început căutările în care e populație română mai mare.”

Astfel de produse ajung și în magazine cum este cel al soților Asavi, din Oderzo.

Maricica Asavi, Oderzo, Italia:Sunt foarte multe cerințe la prăjituri, la torturi, cozonaci, sărățele, cornulețe. A crescut cererea de la an la an, foarte mare. Numărul de români crește pe zi ce trece.”

Și exportul de mezeluri merge bine.

Andrei Mudura, director exporturi producător mezeluri: „Dacă acum cinci ani de zile, poate la o comunitate de români trimiteam 200-300 de kilograme de produse, am ajuns acum, în Anglia, să trimitem cinci tone doar la o comandă. Produsele-s cele specifice românești: cârnați, salam, dar și șunculițe, pastrame, slăninuțe."

Alexandru Nițescu are un magazin cu produse românești în nordul Spaniei.

Alexandru Nițescu, Tarragona, Spania: „Avem magazinul de vreo 15 ani și în fiecare an observăm o mai mare creștere a cererii de produse românești în piața spaniolă."

În 2011 exportam cârnați și mezeluri în valoare de 24 de milioane de euro. Valoarea s-a dublat până în 2018, arată datele INS.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Citește și...
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Vești bune de la Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic decât era estimat, iar asta ar putea însemna împrumuturi mai ieftine pentru stat și mai multă credibilitate în fața investitorilor ori a Comisiei Europene.

Nazare promite un „buget al investițiilor” pentru 2026. Deficitul pe 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat
Nazare promite un „buget al investițiilor” pentru 2026. Deficitul pe 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat

Ministrul Finanţelor se arată optimist în ceea ce priveşte perspectivele privind economia românească în anul 2026, adăugând că sunt „şanse foarte mari” ca România să adere la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în acest an.

Consiliul Concurenței a amendat 27 de service-uri auto pentru fixarea tarifelor. Doi asigurători RCA, parte din cartel
Consiliul Concurenței a amendat 27 de service-uri auto pentru fixarea tarifelor. Doi asigurători RCA, parte din cartel

Consiliul Concurenței a sancționat 25 de service-uri auto și două societăți de asigurare. Acestea au format un cartel pentru a stabili prețurile. Autoritățile transmit că firmele și-au recunoscut practicile ilegale.

Recomandări
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Vești bune de la Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic decât era estimat, iar asta ar putea însemna împrumuturi mai ieftine pentru stat și mai multă credibilitate în fața investitorilor ori a Comisiei Europene.

Răspunsul dur al UE pentru SUA, în scandalul Groenlanda. Europarlamentarii au suspendat acordul comercial cu americanii
Răspunsul dur al UE pentru SUA, în scandalul Groenlanda. Europarlamentarii au suspendat acordul comercial cu americanii

Parlamentul European a decis să suspende procesul de ratificare a acordului comercial între UE și SUA, ca urmare a recentelor amenințări din partea președintelui american Donald Trump, au confirmat principalele grupuri politice europalamentare.

Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”
Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”

„Populația României trebuie să fie pregătită pentru susținerea unui efort de război”. Declarația îi aparține șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.