România a terminat anul trecut cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Ce datorii are țara noastră

62362843

România a înregistrat în 2024 un deficit guvernamental de 9,3% din PIB, urmată la mare distanță de Polonia (minus 6,6%) și Franța (minus 5,8% din PIB).

Ponderea în PIB a deficitului guvernamental în zona euro a scăzut de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024, iar în UE de la 3,5% la 3,2%, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale în zona euro a crescut de la 87,3% la finalul lui 2023 la 87,4% la finalul lui 2024, iar în UE de la 80,8% la 81%.

În acest comunicat, Eurostat furnizează datele privind deficitul și datoria pentru anii 2021-2024, pe baza cifrelor raportate de statele membre UE în prima notificare din 2025, pentru aplicarea procedurii de deficit excesiv (EDP). România este în procedura de deficit excesiv (EDP) din 2020.

Anul trecut, toate statele membre UE, exceptând Danemarca (4,5%), Irlanda și Cipru (ambele cu 4,3%), Grecia (1,3%), Luxemburg (1%) și Portugalia (0,7%) au raportat deficit.

Cele mai ridicate deficite s-au înregistrat în România (minus 9,3% din PIB), Polonia (minus 6,6% din PIB), Franța (minus 5,8% din PIB) și Slovacia (minus 5,3% din PIB). 12 țări membre UE aveau deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.

La finalul anului trecut, cele mai scăzute ponderi în PIB ale datoriei guvernamentale erau în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). 12 țări membre UE aveau ponderi în PIB ale datoriei guvernamentale mai mari de 60%, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).

Datoria guvernamentală a României este de 54,8% din PIB

Anul trecut, cheltuielile guvernamentale în zona euro au fost echivalentul a 49,6% din PIB, iar veniturile guvernamentale au fost echivalentul a 46,5% din PIB.

În UE, cheltuielile guvernamentale au fost echivalentul a 49,2% din PIB, iar veniturile guvernamentale au fost echivalentul a 46% din PIB. Ponderile cheltuielilor și veniturilor au crescut anul trecut atât în UE, cât și în zona euro, comparativ cu 2023.

În ceea ce privește România, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a urcat până la 54,8% din PIB în 2024, de la 48,9% din PIB în 2023 și 47,9% din PIB în 2022. Deficitul s-a situat anul trecut la 9,3% din PIB, de la 6,6% din PIB în 2023 și 6,4% din PIB în 2022.

Produsul Intern Brut în 2024 a fost de 1.760 miliarde lei, în creștere de la 1.604 miliarde lei în 2023 și 1.389 miliarde lei în 2022.

Articol recomandat de sport.ro
Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia
Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia
Citește și...
Indicele ROBOR la trei luni a urcat la 5,90% pe an. Cât era la începutul anului trecut

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marţi la 5,90% pe an, de la 5,89% pe an în şedinţa precedentă, conform Băncii Naţionale a României (BNR).

Sondaj CNBC: Cota de aprobare a lui Donald Trump pe economie scade la cel mai jos nivel din cariera sa prezidenţială

Președintele american Donald Trump are cea mai scăzută aprobare economică din mandatul său, potrivit unui sondaj CNBC, din cauza nemulțumirii publice față de tarife, inflație și cheltuielile guvernamentale.

 

Anul acesta, cozonacul va cântări foarte mult în bugetul familiei. Cât ar trebui să coste, de fapt, un produs premium

Anul acesta, după carnea de miel, cozonacul va cântări foarte mult în bugetul familiei. Un pufos cu ciocolată și glazură poate să coste și 200 de lei. Nici cei tradiționali nu sunt tocmai ieftini.

Recomandări
PSD a decis să își asume guvernarea, fără voturile necesare. Un singur partid l-ar susține pe Grindeanu premier

Sorin Grindeanu sau un premier independent este concluzia la care au ajuns cei peste 200 de lideri social-democrați reuniți, luni, la Sinaia. 

Prima reacție a șefului SPP, Lucian Pahonțu, la acuzațiile privind Revoluția și Mineriada: „Nu am participat la represiune”

Şeful SPP, Lucian Pahonţu, a reacționat luni la acuzaţiile care i s-au adus, afirmând că nu a desfăşurat niciodată activităţi care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de „poliţie politică” şi are speră că acest aspect va fi evidenţiat de CNSAS.

Noi reguli pentru șoferi. Ce vor trebui să facă dacă trece o ambulanță. Se poate ajunge la suspendarea permisului - Proiect

Amenzi de până la 1.000 de lei și permisul suspendat 30 de zile. Sunt sancțiunile pentru șoferii care nu știu sau nu vor să le facă loc în trafic echipajelor de intervenție. Noul proiect prevede și reguli despre cum trebuie eliberat culoarul de salvare.