Guvernul s-a răzgândit: rectificarea ”pozitivă” e de fapt negativă. Modificarea, făcută noaptea

×
Publicitate

Rectificarea bugetară, anunţată drept pozitivă vineri după-amiază de ministrul Finanţelor, este, se pare, negativă. O arată cifrele publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe abia vineri seară, după ora 22.

Bugetul statului are scăderi de peste 1,3 miliarde de lei la capitolul venituri, dar şi diminuări de peste trei sute de milioane la cheltuieli. În goana după bani, guvernul a tăiat 25 de milioane de lei din finanţarea programelor "masă caldă în şcoli" şi "tichete pentru grădiniţă", ambele introduse anul trecut de fostul executiv.

Cu toate că ministrul finanţelor a promis vineri, la ora 15, că proiectul rectificării bugetare va apărea pe site-ul instituţiei în scurt timp, listele au fost publicate abia după aproape opt ore. Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor , spunea că datele “ vor fi publicate în 30-40 de minute…". Tot ministrul, dublat apoi de premier, sutinea că rectificarea bugetară ar fi pozitivă - adică guvernul ar avea bani mai mulţi şi, în loc să taie fonduri, ar spori bugetele ministerelor.

"Când ai o rectificare pozitivă nu poate fi vorba despre lipsa de bani pentru lefuri, pensii. A fost o alarmă falsă. Am mai spus-o, o mai spun încă o dată: am vorbit, sunt bani”, declara premierul Tudose.

Cifrele oficiale arată însă cu totul altceva. În loc de creşterea anunţată, din veniturile bugetului de stat au fost tăiate 1,3 miliarde de lei. Iar cheltuielile au fost reduse cu aproape 350 de milioane. Finanţele estimează venituri mai mici din impozitul pe profit, impozitul pe venit, ba chiar şi din taxa pe valoare adăugată.

Cheltuielile cresc în schimb pentru salarii, bunuri şi servicii. Ministrul a mai prognozat şi o creştere a economiei - cu 0,4 la sută. "Rezultatele economice de până în prezent, argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice de 5.6%, faţă de cea de 5,2%. Consumul a fost mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioada a anului trecut."

Luat de val, a ignorat datele Băncii Naţionale. De fapt, consumul de anul acesta este cel mai mare de după criză din 2009. În ghilotină tăierilor sunt mai ales proiectele de investiţii de la Transporturi, Dezvoltare, Cercetare şi Educaţie sau Comunicaţii.

Bani se dau la Agricultură, Interne, Sănătate şi Muncă, dar şi la Parlament ori SRI. La capitolul tăieri de fonduri regăsim şi două proiecte introduse anul trecut, care au redus abandonul şcolar. Vorbim despre tichetele de 50 de lei pentru că familiile sărmane să-şi dea copii la grădiniţă, şi programul masă caldă în şcoli.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
Fermierii au început să-şi facă cooperative. Ce le dau statul şi UE

Unde-s doi, puterea creşte, iar când sunt mai mulţi fermieri, se naşte o asociaţie agricolă care îi ajută să îşi pună marfă pe rafturile magazinelor.

Rectificare bugetară: Guvernul taie investițiile ca să aibă bani de pensii și salarii

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a anunţat vineri principalele repere ale rectificării bugetare, care este, susţine el, pozitivă.

Este oficial: IKEA deschide al doilea magazin în România și face angajări

Contractorii selectați vor începe construcția imediat ce vor fi obținute toate autorizațiile necesare, iar încheierea construcției este planificată să aibă loc într-un an de la începerea efectivă a acesteia.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.