Rectificarea bugetară vine după aproape șase luni fără un guvern cu puteri depline în care investitorii au urmărit situația economiei României, iar cursul valutar și randamentele titlurilor de stat oferă indicii despre încrederea piețelor în situația financiară a țării.
La 2 noiembrie, euro și dolarul au înregistrat noi scăderi în raport cu leul, potrivit cursului oficial BNR. Moneda europeană a fost cotată la 5,3403 lei, în scădere cu 0,23 bani, în timp ce dolarul a ajuns la 4,7658 lei, cu 0,40 bani mai puțin față de ședința precedentă.
Scăderile de luni continuă tendința de depreciere înregistrată de cele două monede și în ultimele zile ale săptămânii precedente. Euro ajunsese la 5,3495 lei pe 28 octombrie, după care a coborât treptat, până la 5,3426 lei vineri, iar luni a continuat să scadă, la 5,3403 lei. Dolarul a avut o evoluție similară: după ce a atins 4,8088 lei pe 28 octombrie, a încheiat săptămâna la 4,7698 lei și a coborât luni la 4,7658 lei.
Evoluția cursului valutar și a titlurilor de stat
În perioada 26-30 octombrie, cursul euro a avut o evoluție oscilantă, cu variații reduse de la o zi la alta. Moneda europeană a crescut în primele trei zile, atingând un maxim de 5,3495 lei pe 28 octombrie, după care a început să scadă. Vineri, 30 octombrie, BNR a anunțat un curs de 5,3426 lei pentru un euro.
Și dolarul american a urmat o evoluție asemănătoare. Acesta a urcat până la 4,8088 lei pe 28 octombrie, după care s-a depreciat în următoarele două zile. La finalul intervalului analizat, cursul BNR a ajuns la 4,7698 lei pentru un dolar.
Un alt indicator urmărit de investitori este randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani, care arată cât de scump se împrumută statul de pe piețele financiare. La 30 octombrie, randamentul titlurilor de stat românești pe această maturitate era de 7,20%, potrivit datelor World Government Bonds.
Prin comparație, randamentul obligațiunilor Germaniei pe 10 ani era de 3,32%. Diferența dintre cele două ajunge la 3,88 puncte procentuale, echivalentul a aproximativ 388 de puncte de bază. Cu alte cuvinte, România trebuia să ofere investitorilor un randament considerabil mai mare decât Germania pentru a se împrumuta pe aceeași perioadă. Această diferență reflectă riscul mai ridicat pe care piețele îl asociază datoriei publice românești.
Guvernul a adoptat vineri o rectificare „de urgență”
Guvernul a aprobat, vineri, 30 octombrie, prima rectificare bugetară din 2026, pentru „finanțarea serviciilor publice și continuarea investițiilor”. Ministrul de Finanțe a declarat că stabilitatea financiară a României este „la un moment de răscruce”.
Potrivit unui comunicat de presă al Palatului Victoria, fondurile suplimentare sunt direcționate către medicamente și servicii medicale, plata pensiilor, servicii sociale și bugete locale. Investițiile publice beneficiază de aproximativ 169 de miliarde de lei, peste 8% din PIB.
Rectificarea este construită cu menținerea țintei de deficit cash de 6,2% din PIB. Alocările suplimentare sunt corelate cu reducerea sumelor estimate că nu vor fi utilizate în acest an și cu actualizarea prognozei de venituri pe baza încasărilor efective.
Conform sursei citate, actul normativ are la bază concluziile Raportului privind situația economică și bugetară pe primul semestru și execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2026, încheiată cu un deficit de 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului 2025.
Rectificarea corelează alocările cu execuția la nouă luni și cu obligațiile de plată până la sfârșitul anului. Reducerea deficitului și menținerea credibilității financiare a României rămân reperele deciziilor bugetare. Respectarea traiectoriei de consolidare fiscală este esențială pentru evaluările agențiilor de rating și pentru accesul la finanțare. O abatere ar crește riscul de retrogradare și presiunea asupra costurilor de împrumut, reducând resursele disponibile pentru servicii publice și investiții.
