Prețul gazelor și curentului s-a dublat la noi, în doar jumătate de an. Germanii și francezii au avut creșteri de doar 25%

×
Publicitate

Deşi nu suntem printre cei mai avuţi dintre europeni, România are unele dintre cele mai mari creșteri de prețuri la electricitate și gaze. O confirmă datele Eurostat.

Scumpirile din energie, de peste 50 de procente în doar o jumătate de an, ne-au dus pe locul patru în Uniunea Europeană. La gaze, suntem aproape de o dublare a tarifelor, în prima jumătate a acestui an, față de perioada similară, din 2021. În Franța ori Germania, majorările au fost la un sfert.

Scumpirile la electricitate au afectat 22 de țări din cele 27 ale Uniunii Europene. Însă nu în aceeași măsură, potrivit Eurostat.

Iată aici o comparație între prețurile pentru consumatorii casnici. România, colorată cu roșu, este puternic lovită de scumpiri - suntem pe locul patru. Un român a plătit pentru energie cu 55% mai mult în prima jumătate a acestui an, față de aceeași perioadă din 2021. Ca noi mai sunt estonienii și letonii. Cehii stau cel mai prost - cu scumpiri de peste 60%. În Franța și Germania, majorările au fost sub 10%, iar țările cu verde - Olanda, Slovenia, Ungaria - au avut chiar ieftiniri. Guvernele lor au acordat subvenții, indemnizații ori au reglementat prețurile.

La prețul energiei în Uniune, scumpirile au dus media la peste 25 de euro pe suta de kwh. La noi, prețul plafonat ajunge la 16 euro.
Diferențe mari sunt și la cât plătim pentru gaze. Românii achitau gaze mai scumpe cu 94% în prima jumătate a anului acesta, față de perioada similară din 2021. Bulgarii s-au confruntat cu majorări de 107%, iar în Estonia vorbim de cea mai mare creștere - 154%. Francezii și germanii au scos însă din buzunare cu până la 25% mai mult, iar ungurii au avut parte chiar de scăderi.

Evoluția prețului la gaze în Uniunea Europeană arată că media a ajuns la 8,6 euro/100 Kwh. În Suedia, în schimb, prețurile au atins vârful de 22 de euro, pe când la noi vorbim despre 6 euro ca preț plafonat.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”
FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”
Citește și...
Românii pot cumpăra, începând cu 1 noiembrie, titluri de stat Tezaur la dobânzi de până la 9,15%

Românii pot investi, începând de marţi, 1 noiembrie, în titlurile de stat Tezaur, cu maturităţi de 1 şi 2 ani şi dobânzi anuale de 8,70%, respectiv 9,15%, a anunţat luni Ministerul Finanţelor, scrie Agerpres. 

Studiu. Mai multe economii se află în pragul colapsului, în special ţările din zona EURO

Mai multe economii se află în pragul colapsului, în special ţările care fac parte din zona euro. La acestea se adaugă și Marea Britanie, Canada şi Australia.

 

Leul se va deprecia faţă de euro anul viitor. Moneda europeană va ajunge la 5,05 lei

Moneda naţională se va deprecia anul viitor în raport cu euro, iar cursul de schimb va ajunge la 5,05 lei/euro în următoarele 12 luni, se arată într-un studiu realizat de o companie fintech.

Recomandări
Măsuri anunțate de ministrul Educației, după dezastrul PISA. Elevii cu medii sub 7, pregătiri la Română și Matematică

Toți elevii cu medii sub 7 vor avea parte de pregătiri suplimentare la Limba și literatura română și la Matematică, a anunțat ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, ca măsură după rezultatele dezastruoase de la testele PISA. 

Surse: Grindeanu i-a propus lui Bolojan o înțelegere anti-AUR. Răspunsul PNL. PSD vrea doar guvern din care să facă parte

Sorin Grindeanu i-ar fi propus lui Ilie Bolojan o înțelegere temporară prin care PSD și PNL să nu permită trecerea proiectelor AUR, dar liberalul ar fi refuzat, susțin surse social-democrate. De asemenea, PSD vrea doar un guvern din care să facă parte. 

Schimbare radicală în activitatea instanțelor din România. Cum se vor judeca de acum dosarele

Toate judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel din România vor aplica, începând de marţi, 15 septembrie, o nouă procedură de gestionare a activităţii în funcţie de capacitatea de procesare a fiecărei instanţe.