Una dintre cauze este contribuția mai mică la sănătate, comparativ cu alte state europene, a precizat el la Radio România Actualități.

Totodată, el a vorbit și despre dezechilibrul dintre numărul plătitorilor de CASS și cel al persoanelor scutite de la plata contribuției.

„Pe lângă nevoia de predictibilitate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate are nevoie de mai mulți bani. Noi suntem pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte cheltuielile în sănătate raportat la numărul de locuitori, și lucrul acesta se datorează faptului, în principal faptului că România și-a asumat prin lege o contribuție mult mai mică la sănătate, la CASS, față de alte țări”, a declarat Horațiu Moldovan.

Președintele CNAS a dat exemplul Germaniei, unde contribuția este de aproape 15%, față de 10% în România.

„Noi în România avem 10% contribuție CASS față de țări cum este Germania, unde e aproape 15% această contribuție și gândiți-vă că noi vorbim de 10% raportat la salariile din România, iar în Germania 15% raportat la acele salarii”, a spus Moldovan.

El a atras atenția și asupra faptului că prețurile unor produse și materiale utilizate în sistemul sanitar nu diferă semnificativ de cele din alte state europene.

„Și mai este un lucru foarte important, prețul medicamentelor din România nu diferă semnificativ, ba din contră, în anumite situaţii faţă de prețurile din alte state europene. Materialele sanitare costă la fel, stenturi, protezele, așa mai departe, dezinfectanţii, adică avem aceleași prețuri în sistemul sanitar, în ceea ce privește materialele sanitare, echipamentele, așa mai departe, cu țările din UE, dar plătim la sănătate mai puțin. Așa ne-am asumat noi ca țară”, a afirmat președintele CNAS.

Horațiu Moldovan a vorbit și despre situația persoanelor scutite de la plata contribuțiilor pentru asigurările sociale de sănătate.

„Și mai este o chestiune, în sistemele sanitare moderne, cum e Germania, dacă tot am dat exemplu, sunt și acolo o serie de categorii sociale care sunt scutite de la plata contribuțiilor pentru asigurări sociale de sănătate, dar nu rămân descoperite acele persoane, pentru că pentru acele persoane plătește statul respectiv către asiguratorul social de sănătate”, a explicat el.

În România, potrivit președintelui CNAS, sunt aproximativ 17 milioane de asigurați, dintre care aproximativ 10,5 milioane sunt plătitori în prezent, iar ceilalți sunt scutiți de la plată.

„Iar în România, noi avem aproximativ 17 milioane de asigurați, dintre care aproximativ 10,5 milioane de plătitori în momentul de față, iar ceilalți sunt scutiți, sunt copii, studenții, persoane cu anumite dizabilități, sunt pensionarii care au pensii sub 3.000 de lei”, a spus Moldovan.

Pentru cele peste șase milioane de persoane scutite, nu plătește nimeni asigurările de sănătate, a spus Horațiu Moldovan.

„Dar pentru aceste persoane scutite, pentru peste șase milioane de persoane scutite, nu plătește nimeni asigurările în sănătate și tot efortul rămâne în sarcina celorlalți, 10,5 milioane, iar de aici avem o mare problemă legată de echilibru dintre venituri și cheltuieli, dintre necesarul real de servicii de sănătate pe care România îl are și pe care poate să și-l permită să și-l plătească din această minimă contribuție la CASS”, a declarat președintele CNAS.

Întrebat dacă o mărire a contribuției ar asigura un acces mai rapid la sistemul de sănătate, Horațiu Moldovan a spus că nu poate să se pronunțe asupra acestei chestiuni, întrucât deciziile privind politicile din domeniu nu aparțin CNAS.

„Nu pot să mă exprim eu vis-a-vis de această chestiune pentru că nu Casa de Asigurări de Sănătate face aceste politici, aceste politici sunt apanajul Ministerului Sănătății, Guvernului României și în final parlamentul este suveran în aceste decizii”, a răspuns Moldovan.

Președintele CNAS a vorbit însă despre susținerea unui pachet suplimentar voluntar de asigurări de sănătate, idee despre care spune că a fost vehiculată de mulți ani, dar nu a fost pusă în practică.

„Dar ceea ce se poate face, și Casa Națională de Asigurări de Sănătate susține o idee care a fost vehiculată de foarte mulți ani, din păcate nu s-a pus în practică și anume susține un pachet suplimentar voluntar de asigurări sociale de sănătate sau de asigurări de sănătate”, a spus el.

În prezent, există facilități fiscale în cuantum de 400 de euro, însă consideră că acestea nu sunt suficiente pentru o poliță de asigurare suplimentară voluntară, a mai subliniat Horațiu Moldovan.

„Astfel încât pe baza unor facilități fiscale, pe care le avem în momentul de față în cuantum a 400 de euro, dar nu e suficient pentru o veritabilă poliță de asigurare suplimentară voluntară și chiar ieri am propus în cadrul unei dezbateri, creșterea acestui plafon la cel puțin 3-4.000 de euro pe an”, a afirmat președintele CNAS.

Astfel un pacient, angajat sau cetățean ar putea beneficia de deductibilități fiscale pentru a-și face o poliță suplimentară, a mai spus președintele CNAS.

„Astfel încât un pacient, un angajat, un cetățean, un român să poată să beneficieze de deductibilităţi fiscale pentru a putea să-şi facă o poliță suplimentară și noi putem să definim în legislație un pachet suplimentar, cum ar veni al treilea pachet sau mai multe pachete, care să fie creionate în funcție de nevoile reale ale pacientului, astfel încât pacientul să nu mai poată să fie nevoit să scoată bani din buzunar”, a concluzionat Horațiu Moldovan.

Pentru anul 2026, CNAS are prevăzute venituri de aproape 87 de miliarde de lei, cu 3,11% mai mult decât anul trecut, de aproape trei ori mai mult decât bugetul Ministerului Sănătății, de 31,1 miliarde de lei.