Președintele CFA România: Principalul risc pe termen scurt este retrogradarea în categoria nerecomandată investițiilor
Principalul risc pe termen scurt pentru economia României, în contextul deficitelor gemene nesustenabile, este retrogradarea în categoria nerecomandată investițiilor (junk), consideră președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu.
Principalul risc pe termen scurt pentru economia României, în contextul deficitelor gemene nesustenabile, este riscul de retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor (junk), este de părere președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu.
„În contextul deficitelor gemene nesustenabile, principalul risc pe termen scurt pentru economia României este riscul de retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor (junk). Acest risc este strâns legat de consolidarea fiscală necesară, solicitată de agențiile de rating, pentru a aduce deficitul bugetar în zona de sustenabilitate într-un termen rezonabil”, susține acesta, potrivit unui comunicat al CFA România, remis luni AGERPRES.
De altfel, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut în luna martie cu 7,3 puncte până la valoarea de 43,9 puncte, situație care s-a datorat exclusiv creșterii componentei de anticipații a indicatorului, în timp ce componenta de condiții curente a rămas relativ similară valorii înregistrate în exercițiul anterior.
O întrebare suplimentară introdusă în sondajul realizat lunar de CFA România se referă la anticipațiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investițiilor. Conform rezultatelor, 82% dintre participanți anticipează menținerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investițiilor, în timp ce 18% anticipează o retrogradare în categoria junk.
Spre comparație, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la ”neutru” la ”negative”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat, explică specialiștii CFA România.
Prognoze privind deficitul bugetar și creșterea economică
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a rămas similar cu cel din exercițiul anterior, la valoarea medie a anticipațiilor de 7,4% din PIB.
Anticipațiile de creștere economică ale specialiștilor CFA România pentru anul 2025 se situează în scădere față de exercițiul anterior, la valoarea medie de 1,0%, existând și opinii în rândul participanților privind o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.
Datoria publică, calculată ca procent în PIB, este anticipată să se majoreze la 58% în următoarele 12 luni.
De asemenea, potrivit sondajului, rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2026) s-a redus comparativ cu valoarea înregistrată în luna martie, de 4,85%, și a atins nivelul de 4,65%.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 79% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare a cursului. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0311 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,0735 lei pentru un euro.
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 61% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 29% anticipează o scădere. De asemenea 74% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 21% că sunt corect evaluate.
Despre sondajul CFA România
Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de peste 13 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni, iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: condițiile curente - referitoare la mediul de afaceri și piață muncii; anticipațiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piață muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează și anticipațiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflației, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET și condițiile macroeconomice globale.
