Ministrul Transporturilor spune că nu sunt bani suficienți pentru reparația gropilor

61944796
Pro TV

Costurile necesare acoperirii tuturor gropilor din România, existente pe drumurile naţionale, se ridică la patru miliarde de euro, în condiţiile în care CNAIR are prevăzute în buget pentru întreţinere şi reparaţii aproape 800 de milioane de euro.

"Alocarea bugetară ţine cont de ceea ce previzionează compania, ca şi cofinanţare pentru lucrările făcute pe fondurile europene şi chiar decontarea acestor lucrări, urmând apoi să facă cerere de rambursare. Sigur că nu şi-au îndeplinit obiectivele niciodată în aceşti ani şi, în septembrie, banii aşezaţi în bugetul de stat, în tabelul acela, sigur că sunt redistribuiţi. Pe de altă parte în Compania de Drumuri ştiu ce se întâmplă astăzi. Pentru întreţinere şi reparaţii au aproape 800 de milioane de lei. Pentru modernizare, infrastructuri, drumuri naţionale - nu vorbesc de autostrăzi - au un pic peste 500 de milioane de lei, aici fiind şi o parte din veniturile proprii pe care le realizează din rovinietă. Deci, pe de o parte, există această cifră, mare, care este pusă în buget pentru cazul ideal, când proiectele toate ar merge cu viteza corespunzătoare anului bugetat. Pe de altă parte, sumele destinate măcar acoperirii gropilor, care produc şi ele accidente, aceste sume sunt foarte mici, pentru că s-a făcut un inventar - este o informare statistică: pentru a se astupa doar gropile din România pe drumurile naţionale ar trebui patru miliarde de euro. CESTRIN are nişte instalaţii care monitorizează starea drumului, parcurg şi ei şi au în fiecare an situaţia cu privire la starea fiecărei porţiuni de drum naţional, iar după calculele lor spun că patru miliarde de euro ar trebui doar ca să astupe gropi", a spus ministrul, la Antena 3, conform Agerpres.

Acesta a apreciat ca fiind ficţiune componenta de implementare a proiectelor pe lucrări din fonduri europene, pentru că niciodată sumele previzionate pentru a fi cheltuite pe astfel de lucrări nu au fost decontate integral.

"Deci, sunt două planuri. Unul, aş zice eu, sper să nu fiu taxat de o manieră negativă, "al ficţiunii", pentru că până acum a fost ficţiune componenta aceasta de implementare a proiectelor pe fonduri europene. Sper să nu fiu interpretat negativ, dar aşa s-a întâmplat. Niciodată în anii care au trecut sumele previzionate pentru a fi cheltuite pe lucrări cu fonduri europene nu au fost decontate integral, iar sigur că atunci sumele alocate de la buget la momentul în care s-a construit bugetul de stat au fost în septembrie redistribuite", a explicat Şova.

Acesta a dat asigurări că la întocmirea bugetului ministerului pe anul viitor sau chiar la rectificarea bugetară va cere alocarea unor sume mai mari pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor naţionale.

"Pe de altă parte, nu pot să nu subliniez acest lucru şi, sigur, îmi propun ca poate pentru bugetul anului următor, chiar mai mult, şi la rectificare, să susţin ideea de a se aloca mai mulţi bani pentru reparaţie şi întreţinere, măcar să aducem cât de cât în stare de normalitate infrastructura rutieră pe care o avem. Şi mai spun un lucru care s-ar putea să vă trezească interesul. Se petrec accidente pe aceste drumuri, sunt gropi multe, sunt poduri care sunt la limita lor de funcţionare. Trebuie să privesc cu atenţie şi la aceste aspecte. Şi, foarte important pentru mine, ar trebui - pentru că şi aici am un mare semn de întrebare - dacă avem o sumă prinsă în bugetul ministerului pentru companie, dedicată plăţilor pentru lucrările pe fonduri europene, şi nu o consumăm, dar avem o sumă mai mică, mult mai mică decât nevoile şi capacitatea de a consuma aceste sume pentru reparaţii, întreţinere şi modernizări drumuri naţionale, niciodată la rectificarea bugetară nu s-a trecut dintr-o parte în alta. Mie îmi creează un semn de întrebare şi probabil că voi ajunge în septembrie să trebuiască să găsesc şi răspunsul: 'De ce, dacă nişte sume alocate şi multe miliarde de lei nu au fost folosite rău, foarte rău, că nu au fost folosite pentru decontarea lucrărilor, măcar un miliard să îl trec în buget dincoace şi să astup gropi, să repar nişte poduri, să repar... am văzut imagini de pe DN10, cu gaură în pod. Nu se fac nici acestea, pentru că totuşi un pic peste 800 şi ceva de milioane de euro pentru reparaţii şi întreţinere la peste 10.000 de kilometri de infrastructură rutieră ... de două ori mai revoltător pentru utilizatorii de infrastructură. Nici autostrăzi şi nici măcar aceste drumuri, aşa cum sunt ele, să le crească un pic capacitatea, să le crească viteza de exploatare", a menţionat şeful de la Transporturi.

Întrebat despre o eventuală restructurare a ministerului şi a companiilor din subordine, Lucian Şova a răspuns: "Vreau să spun că sunt un om care toată viaţa nu m-am mulţumit cu jumătăţi de măsură şi îmi asum acest lucru şi în Ministerul Transporturilor. Cu riscul de a fi dezagreabil unora din minister, chiar cu riscul de a fi dezagreabil poate şi din perspectivă politică, dar am toată determinarea şi îmi dedic toată viaţa, deci tot timpul pe care îl am la dispoziţie, mai puţin dormitul, pentru a face această restructurare".

"Am făcut câteva lucruri, imaginile pe care le-aţi prezentat sunt din şantiere, pe lucrări plătite de către statul român şi care urmează să fie remediate, sper eu, de către antreprenori. (...) Sigur, nu este numai vina lor, ci este şi vina beneficiarului, că n-a constatat aceste lucruri mai la început, dar aşa stau lucrurile. Discut cu toţi antreprenorii. Sunt hotărât să fiu extrem de intransigent privitor la calitatea a ceea ce fac şi termenele la care fac. Am luat hotărârea şi, săptămâna trecută, în Consiliul de Administraţie al Companiei de Drumuri, am înfiinţat o antrepriză de lucrări. Are organigramă, are tot, sper să o pot operaţionaliza într-o lună de zile, cu angajare de personal... Aceasta antrepriză in-house să preia şantierele abandonate, ori pe cele pe care îmi propun să le reziliez, pentru că sunt câteva şantiere de mare anvergură, care trebuie reziliate. E vorba de un lot de autostrada de 83% executată, care se prăbuşeşte în urmă, fără viitor, iar un an de zile antreprenorul de acolo nu a dat pe şantier. Este străin, extrem de vestic", a subliniat el.

La întrebarea dacă mai există antreprenori români în domeniu, Şova a răspuns: "Doar de sămânţă".

Articol recomandat de sport.ro
Ce a postat Cristiano Ronaldo, în ziua finalei Spania - Argentina
Ce a postat Cristiano Ronaldo, în ziua finalei Spania - Argentina
Citește și...
Programul Rabla începe luni, 20 iulie, pentru persoane fizice, doar online. Cum pot obține românii bani pentru o mașină nouă

O veste mult așteptată de cei care vor să-și schimbe mașinile cu ajutor de la stat. Programul de înnoire a parcului auto Rabla pentru persoane fizice demarează luni dimineață, la ora 10, exclusiv online. 

De ce a picat programul MAI de drone și antidrone, 100% românesc și rapid. Atacatorii trebuie să ”aștepte” acum Armata

România a renunțat la programul MAI de achiziție a mii de drone și sisteme antidrone de la companii românești și în termen foarte scurt. A preferat în schimb să meargă pe mâna Armatei, în colaborare cu alte țări și cu termene de ani de zile. 

Tensiunile din Orientul Mijlociu au scumpit carburanții și în România. Cât costă benzina și motorina în marile orașe

Tensiunile din Orientul Mijlociu au scumpit carburanții și la noi. Marile lanțuri de benzinării au adăugat cel puțin 10 bani la litrul de motorină, iar unele au majorat și prețul benzinei.

Recomandări
Caniculă și furtuni în toată țara. Ministerul Mediului a convocat Comitetul pentru Situații de Urgență

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a convocat Comitetul ministerial pentru situații de urgență pentru a evalua efectele avertizărilor meteo și măsurile necesare pentru protejarea populației.

Rusia a lansat unul dintre cele mai agresive atacuri cu rachete balistice de până acum, în războiul cu Ucraina

Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri cu rachete balistice împotriva Ucrainei de la declanșarea invaziei sale pe scară largă, în urmă cu mai bine de patru ani.

Alertă în județul Tulcea. Populația, avertizată cu un mesaj RO-ALERT, după ce radarul MAPN a detectat ”o țintă aeriană”

Ministerul Apărării Naţionale a anunțat, duminică, faptul că sistemul său de supraveghere radar a detectat în ziua de 19 iulie, ora 13.19, ”o țintă aeriană la o distanță de aproximativ 15 km est de localitatea Vâlcove, Ucraina”.