Angajamentul statelor membre NATO de a aloca 1,5% din PIB pentru infrastructură cu relevanță pentru securitate ar putea aduce un plus de 822 de miliarde de euro anual economiei europene și ar putea crea aproximativ 4,4 milioane de locuri de muncă, potrivit unui studiu realizat de EY și DekaBank, citat de Euractiv.
Potrivit analizei, pentru a atinge ținta de 1,5%, aliații europeni din NATO ar trebui să investească aproximativ 320 de miliarde de euro pe an. În schimb, aceste investiții ar genera o valoare economică de 822 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că fiecare euro investit ar produce un efect economic de 2,51 euro.
Jan Friedrich Kallmorgen, partener în cadrul EY-Parthenon, susține că investițiile în infrastructura legată de apărare vor avea efecte economice importante și vor aduce beneficii întregii economii.
„Aceste investiții în infrastructura asociată apărării vor avea efecte economice semnificative și vor sprijini economiile naționale în ansamblu, deoarece, chiar mai mult decât investițiile directe în armament, pot stimula puternic activitatea economică”, a declarat acesta.
Ce presupune noua țintă de investiții a țărilor NATO
Anul trecut, statele membre NATO au convenit să își majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, în urma presiunilor venite din partea Statelor Unite.
Din acest total:
- 3,5% din PIB trebuie direcționat către cheltuieli militare propriu-zise;
- 1,5% din PIB este destinat investițiilor în infrastructură și alte domenii care contribuie la securitate și reziliență.
Scopul este îmbunătățirea mobilității militare în Europa prin modernizarea drumurilor, căilor ferate și porturilor strategice, astfel încât deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor să nu fie afectată de blocaje logistice. De asemenea, sunt vizate investiții în rețele electrice mai sigure, infrastructură cibernetică și alte sisteme critice.
În prezent, NATO definește această componentă de 1,5% ca investiții destinate protejării infrastructurii critice, securizării rețelelor, creșterii nivelului de pregătire și reziliență civilă, stimulării inovării și consolidării industriei de apărare.
Autorii studiului estimează că aceste investiții ar putea genera 4,4 milioane de locuir de muncă și că vor avantaja în principal companiile din:
- construcții;
- logistică;
- comunicații;
- industria electronică și electrotehnică.
În total, acestea ar putea genera 4,4 milioane de locuri de muncă în Europa, dintre care 1,8 milioane în sectorul infrastructurii. Și furnizorii acestor industrii ar beneficia de o creștere semnificativă a numărului de angajați, cu condiția ca noile cheltuieli să fie suplimentare față de investițiile deja planificate.
Noua țintă de 1,5% a fost însă criticată de mai mulți experți în domeniul apărării, care susțin că definiția cheltuielilor eligibile este prea vagă și nu stabilește clar ce investiții pot fi încadrate la capitolul „reziliență” și „pregătire”.
Recent, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) a avertizat că lipsa unor criterii clare privind ceea ce poate fi considerat cheltuială pentru apărare ar putea favoriza „contabilitatea creativă”, permițând unor state să includă în această categorie cheltuieli care nu au o legătură directă cu obiectivele de securitate și apărare.
