Al treilea trimestru consecutiv de scădere pentru economie: PIB-ul s-a contractat din nou, iar industria continuă declinul

62604643
Shutterstock

Economia României a scăzut în primele trei luni cu 1,7% pe seria brută, faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, şi cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior, a anunţat, miercuri, Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit datelor INS, produsul intern brut a înregistrat în perioada ianuarie - martie 2026 o scădere cu 1,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2025.

"Seria ajustată sezonier a fost recalculată prin includerea estimării produsului intern brut pentru trimestrul I 2026, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2025, publicată în comunicatul de presă nr. 87 din 9 aprilie 2026", se arată într-un comunicat al INS.

Astfel, rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 99,5% la 99,8%; rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,0% la 100,7%; rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025, au fost revizuite de la 99,9% la 100,0%, iar rezultatele trimestrului IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, au fost revizuite de la 98,2% la 98,0%.

"Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", precizează INS.

Raportat la trimestrul IV din 2025, în primul trimestru din 2026 PIB s-a redus cu 0,2%.

Economia României a crescut anul trecut cu 0,7% în termeni reali, comparativ cu anul 2024, însă în ultimul trimestru din 2025 Produsul Intern Brut (PIB) a fost mai mic cu 1,8% comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor anunţate de iNS in luna aprilie.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estima în prognoza de toamnă o creştere economică de 1% în 2026, uşor în scădere comparativ cu estimările din prognoza de vara trecută, de 1,2%.

Comisia Europeană a estimat o creştere a PIB-ului României de 1,1% în 2026, iar Banca Mondială a revizuit în mod semnificativ estimările privind evoluţia economiei româneşti, de la 1,3% cât prognoza în ianuarie, până la 0,5%.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a redus estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, până la 0,7%, de la 1,4% cât prognoza în octombrie, conform celui mai recent raport "World Economic Outlook" (WEO). 

Producţia industrială a scăzut cu 2% în primul trimestru

Producţia industrială a scăzut, în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2025, atât ca serie brută cu 2%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,4%, arată datele INS.

Astfel, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2026, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 31 martie 2025, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 2%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-3,3%) şi industria extractivă (-1%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 6,1%.

Pe serie ajustată, producţia industrială a fost mai mică cu 2,4%, ca efect al scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-3,8%) şi industria extractivă (-1,0%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 5,7%.

Conform INS, în luna martie 2026, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 11,6%, datorită creşterilor industriei extractive (+24,0%) şi industriei prelucrătoare (+13,3%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,8%.

Pe serie ajustată, producţia industrială a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 0,3%, susţinută de creşterile înregistrate de industria extractivă (+10%) şi industria prelucrătoare (+0,4%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,9%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 0,7%. Industria prelucrătoare a scăzut cu 1,5%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au crescut cu 3,6%, respectiv cu 2,0%.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 2,2%, din cauza scăderii industriei prelucrătoare (-3,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au crescut cu 3,7%, respectiv cu 1,3%.

Articol recomandat de sport.ro
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Citește și...
INS: România pierde tot mai multă populație. Decesele au fost aproape duble față de numărul nașterilor în martie

Populaţia României a înregistrat, în martie 2026, un spor natural negativ, numărul deceselor fiind de aproape două ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Al treilea trimestru consecutiv de scădere pentru economie: PIB-ul s-a contractat din nou, iar industria continuă declinul

Economia României a scăzut în primele trei luni cu 1,7% pe seria brută, faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, şi cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior, a anunţat, miercuri, Institutul Naţional de Statistică.

Criza politica aduce iar incertitudine in economie. Bursa, pe "roșu", iar cursul interbancar e „în buza” nivelului de 5,1

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis în scădere pe toţi indicii importanți şedinţa de marţi, iar rulajul se cifra la 20,5 milioane de lei (4 milioane de euro), după 30 de minute de la debutul tranzacţiilor.

Recomandări
Cum a ajuns Siegfried Mureșan să fie singurul român din topul celor mai importanți oameni din politica Europei: „Un moderat”

În decembrie 2025, publicația POLITICO a realizat un clasament în ceea ce privește personaje marcante din politica Europei, iar în acea ierarhie a fost inclus și Siegfried Mureșan, a treia propunere de premier a lui Nicușor Dan.

Explicația Casei de Pensii privind cele 2,2 milioane de pensii care ar fi fost calculate greșit. „Fiecare va fi analizată”

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a reacționat vineri la valul de informații apărute în spațiul public, potrivit cărora aproximativ 2,2 milioane de pensii ar fi fost calculate eronat.  

Ce s-a întâmplat cu moneda națională după desemnarea lui Siegfried Mureșan ca premier. Cursul BNR

Leul a scăzut vineri nesemnificativ față de euro și s-a întărit într-un procent neglijabil în fața dolarului american, cursul valutar anunțat de BNR nefiind astfel infuențat în niciun fel de desemnarea noului premier Siegfried Mureșan.