Guvernul propune majorarea salariului minim cu 7,2 procente, din ianuarie, de la 2.080 de lei la 2.230 de lei
Şeful Cancelariei primului ministru, Ionel Dancă, a prezentat, marţi, trei scenarii avute în vedere pentru creşterea salariului minim, iar principala propunere este majorarea cu 7,2%, din ianuarie 2020, de la 2.080 de lei la 2.230 de lei, brut.
Dancă a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, după reuniunea Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, că au fost luate în considerare trei scenarii pentru creşterea salariului minim, scrie News.ro.
Creșterea salariului minim brut cu 7,2% se va traduce în creșterea celui net cu 83 de lei, până la un nivel de 1.346 de lei.
Documentul publicat de Guvern poate fi consultat la finalul articolului
De majorare ar putea beneficia peste 1,3 milioane de angajați, cei mai mulți dintre ei, peste 216.000, activând în comerțul cu amănuntul. Printre cei 1,3 milioane de potențiali beneficiari se numără și 21.464 de angajați în administrația publică și în apărare.
Majorarea salariului minim în 2020 cu 7,2% ar urma să aducă venituri suplimentare la bugetul general consolidat de stat de peste trei miliarde de lei, dintre care 2,6 miliarde de lei sub forma contribuțiilor sociale suplimentare încasate și alte aproape 440 de milioane de lei încasări în plus în contul impozitului pe venit, conform analizei asupra impactului majorării salariului minim făcută publică de către Guvernul României.
“Scenariu 1 - Salariul minim brut pe ţară se majorează cu nivelul ratei inflaţiei ultimele date disponibile la nivelul lunii octombrie, respectiv 3,4%, la care se adaugă indicele de productivitate pentru anul 2018, pentru anul precedent, respectiv 3,7% ceea ce rezultă într-o majorare a salariului minim brut pe ţară cu 7,2% respectiv de la 2.080 de lei la 2230 de lei. La acest scenariu de bază se adaugă alte două scenarii, care includ un coeficient de corecţie”, a spus Dancă.
El a mai spus că, la scenariul doi, coeficientul de corecţie ţine de dinamica creşterii economice.
“Scenariu doi - coeficientul de corecţie ţine de dinamica creşterii economice astfel încât atunci când se constată o diferenţă între creşterea economică prognozată pentru anul următor şi creşterea economică estimată pentru finalul anului în care se ia decizia mai mică sau mai mare de 0,5 puncte procentuale, coeficientul de corecţie este zero şi pentru ceea ce depăşeşte acest acest procent de 0 plus minus 0,5 puncte procentuale până la 1,5 puncte procentuale, coeficientul de corecţie este un coeficient negociat cu partenerii sociali, dar nu poate depăşi un punct procentual”, a explicat şeful Cancelariei primului ministru.
El a spus că cel de-al treilea scenariu ia în calcul nivelul dezechilibrelor de pe piaţa muncii.
“Scenariul 3 ia în considerare nivelul de dezechilibrelor de pe piaţa muncii şi coeficientul de corecţie este calculat între rata şomajului efectiv şi rata naturala a şomajului, potrivit metodologiei europene. Şi în acest moment mecanismul este similar cu cel din scenariu doi, se aplică o corecţie acolo unde există o variaţie de peste 0,5 puncte procentuale”, a mai declarat Ionel Dancă.
Dancă a precizat că în niciunul dintre scenarii nu există posibilitatea ca vreun salariu net să scadă.
