Guvernul propune FMI contracte colective de munca mai lungi si sporuri mai multe pentru bugetari
Guvernul a propus FMI dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de munca, cat si posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decat o singura data.
De asemenea, Guvernul a propus si eliminarea interdictiei ca in contracte sa fie incluse alte drepturi in bani si natura decat cele din legea in vigoare. In acelasi timp, conform propunerilor Guvernului catre Fondul Monetar International (FMI), Comisia Europeana si Banca Mondiala, prelungirea contractului colectiv de munca nu va mai fi limitata la cel mult 12 luni, extinderea urmand sa fie posibila de cate ori partile, respectiv societatea si sindicatele, convin asupra acestui lucru si pe o durata cel mult egala cu durata initiala a contractului.
Propunerile modifica forma actuala a Codului de Dialog Social si au fost primite din partea mai multor organizatii sindicale si patronale. In primavara anului trecut, Guvernul si-a angajat raspunderea in Parlament pentru Codul de Dialog Social, anuntand la acea data ca astfel contractul colectiv de munca la nivel national isi inceteaza existenta, iar salarii mai mari decat salariul minim garantat in plata aprobat de Guvern vor putea fi negociate doar la nivel de unitate, liderii sindicali nationali pierzand astfel "obiectul muncii" legat de semnarea contractului colectiv la nivel national.
Guvernul, condus atunci de Emil Boc (PDL), arata ca este nevoie de o lege a dialogului social "de dreapta", dupa modificarea Codului Muncii. Noul Executiv USL a transmis insa FMI o serie de propuneri de modificare a Codului de Dialog Social, care flexibilizeaza regulile de incheiere a contractului colectiv de munca. Astfel, conform propunerii, contractul colectiv de munca va fi incheiat pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni si mai mare de 48 luni, iar partile pot hotari prelungirea aplicarii contractului pe o durata cel mult egala cu durata initiala. Legislatia actuala stabileste ca un contract colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni si mai mare de 24 luni, iar partile pot hotari prelungirea aplicarii o singura data, cu cel mult 12 luni.
Presedintele Confederatiei Sindicatelor Democratice din Romania, Iacob Baciu, a declarat ca intentia legata de termenele privind incheiarea contractelor colective de munca este ca negocierile pentru acest tip de contract sa inceapa din luna noiembrie, cu circa trei luni inainte de expirare, iar documentul sa fie parafat in ianuarie-februarie, pentru a include toate datele fiscale aferente unui an calendaristic.
Practica de pana acum arata ca de cele mai multe ori contractele colective de munca se aproba in perioada verii. El a aratat de asemenea ca aceste contracte ar urma sa fie prelungite ori de cate ori este necesar, nu o singura data ca in prezent, decizia negocierii fiind la aprecierea celor doua parti, respectiv societate-sindicate, si in functie de situatia economico-financiara a unitatii, cu impact direct inclusiv asupra nivelului de salarizare al angajatilor.
In documentul aflat in posesia Mediafax se propune si abrogarea prevederii actuale care stabileste ca prin contractele/acordurile colective de munca incheiate in sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi in bani si in natura, altele decat cele prevazute de legislatia in vigoare pentru categoria respectiva de personal. Este abrogata si regula conform careia drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege in limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor si nu pot fi modificate prin contracte colective de munca. In aceste conditii, in contractele colective de munca va fi posibil sa fie introduse, de exemplu, si alte sporuri salariale, care exced restrictiile legale actuale.
Prin legea salarizarii unitare in sectorul bugetar, adoptata in 2009, sporurile nu pot depasi 30 la suta din salariul de baza. In scrisoarea transmisa institutiilor financiare internationale de catre ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, se arata ca propunerile au fost primite de la o parte dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel national, pe baza criticilor formulate de expertii Organizatiei Internationale a Muncii, si urmaresc "restabilirea echilibrului intre drepturile si obligatiile partenerilor sociali".
"Prezentul act normativ, in speta Legea 62/2011 privind dialogul social, a dus la crearea unui dezechilibru intre drepturile si obligatiile partenerilor sociali, dezechilibru care a determinat o crestere a tensiunii in raporturile dintre cele doua parti, insotita de o tendinta marcata de acutizare a conflictelor. Amintim cazul sectorului educatie, unde cadrul legislativ actual nu permite incheierea unui contract colectiv de munca, si cazul spitalelor unde nu se pot constitui grupurile de unitati in vederea demararii negocierilor colective; evolutia reprezentativitatii confederatiilor sindicale si patronale - de la aparitia Legii 62/2011, 4 dintre cele 13 confederatii patronale si-au pierdut reprezentativitatea in timp ce confederatiile sindicale si-au mentinut-o; scaderea drastica a numarului de contracte colective de munca incheiate la nivel de unitate si neincheierea niciunui contract colectiv de munca la nivel de ramura, blocarea activitatii Consiliului Economic si Social, refuzul fundamentat al Bancii Nationale a Romaniei de a face parte din Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social", se arata in scrisoare.
Guvernul asteapta avizul institutiilor financiare internationale inainte de a aproba aceste modificari.
.webp)
