Așa că acum caută soluții pentru a strânge mai mulți bani în buget, a explicat oficialul. Printre acestea, o mai bună colectare a dărilor și reducerea risipei din banii publici.
Aflat într-o vizită oficială la Chișinău, prima de la preluarea șefiei Guvernului, Luca Niculescu a spus că „acest guvern nu dorește mărirea taxelor și impozitelor, nimeni nu-și dorește să existe alte taxe”.
În fața oamenilor de afaceri, premierul a explicat ce strategie are guvernul pentru a aduna mai mulți bani la buget.
Luca Niculescu, premierul României: „Consolidarea fiscală nu înseamnă neapărat creșterea taxelor, înseamnă să oprim risipa, să cheltuim mai bine banul public, înseamnă o mai bună colectare, înseamnă condiții pentru dezvoltarea capitalului, înseamnă predictibilitate, stabilitate și e bine că după șase luni de criză politică avem guvern cu puteri depline”.
Dragoș Petrescu, reprezentant al Confederației Patronale Concordia: „Ne așteptăm ca presiunea pe mediul de afaceri să nu mai existe prin creșteri de taxe. Nu ne așteptăm să avem prețuri mai mici în condițiile în care vedem ratele dobânzilor și cum se creditează statul, cât și companiile”.
Deciziile fiscale vor fi luate după ce Ministerul Finanțelor va avea rezultatele finale ale Programului Național de Redresare și Reziliență, terminat în august. După încasarea ultimelor plăți vom afla cât a primit România din cele aproximativ 20 de miliarde de euro alocate țării noastre acum cinci ani.
Corespondent Știrile ProTV: „Potrivit unor surse guvernamentale, Executivul va păstra cota unică de impozitare, așa cum este prevăzut în programul de guvernare, iar nivelul TVA ar urma fie același. Pentru a crește veniturile bugetare, Guvernul analizează posibilitatea unor intervenții în mai multe sectoare ale economiei în care activitățile au fost până acum insuficient impozitate sau chiar deloc”.
Surse de la Palatul Victoria spun că Guvernul ia în calcul să își asume răspunderea pentru bugetul de anul viitor. Astfel ar evita ca, în dezbaterea parlamentară, să fie aduse amendamente ce ar putea duce deficitul peste ținta de 5,3% din PIB, asumată în fața Comisiei Europene.