Grecia incearca sa evite falimentul. A primit al doilea ajutor, in valoare de 130 miliarde de euro

Acesta cuprinde un nou ajutor financiar si o stergere partiala a datoriei grecesti. Autoritatile de la Atena vor fi nevoite sa incerce sa atinga, pana in 2020, un nivel de indatorare de 120% din PIB, fata de 160% cat este in prezent.

Acum, Grecia ar trebui sa fie capabila sa ramburseze o creanta de 14,5 miliarde de euro pana pe 20 martie, pentru a evita intrarea in faliment. Imediat dupa anunt, euro s-a apreciat pe piata de schimb, urcand in 10 minute de la 1,318 la 1,326 dolari.

Ministrii de Finante ai zonei euro au aprobat marti dimineata planul de salvare a Greciei, care cuprinde un ajutor public si o stergere partiala a datoriei grecesti detinuta de creditori privati, au anuntat mai multe surse europene. "Ministrii (de Finante din zona euro) redacteaza declaratia finala", a anuntat un oficial european, dupa ce a anuntat ca forumul Eurogrupului a ajuns la un acord asupra acestui plan, dupa mai bine de 13 ore de negocieri intense.

"Acordul in valoare de 130 de miliarde de euro, incheiat sub niste conditii stricte, va trage o linie sub cele cateva luni de nesiguranta care au zguduit zona euro si care ameninta Grecia cu falimentul.", scriu cei de la Reuters, care mai noteaza faptul ca acesti bani rezolva nevoile financiare urgente ale grecilor, insa "este putin probabil sa poata revitaliza economia slabita a tarii".

Un raport elaborat de experti ai Uniunii Europene, Bancii Mondiale si FMI arata ca Grecia are nevoie de o scutire suplimentara ca sa mai elimine din datorie si sa atinga tinta fixata oficial pentru starea extraordinar de rea in care se afla economia sa. Iar daca Grecia nu va urma planul de reforme economice si reducere a cheltuielilor, datoria sa ar putea atinge 160% din PIB, se arata in raportul obtinut de Reuters.

De altfel, sectorul privat al Greciei a acceptat luni noaptea sa suporte 53,5% din datoria statului.

"Desi aceasta noua intelegere ofera o usurare pe termen scurt pentru Grecia, guvernul elen va avea zile grele in continuare, in conditiile in care va incerca sa reduca datoria publica de la 160% din PIB, cat este in prezent, la 121%, pana in 2020." - noteaza CNN.

"In ultimii doi ani, si din nou in aceasta noapte, am invatat ca 'maraton' este intr-adevar un cuvant grecesc. Insa intr-un final am reusit sa ajungem la o intelegere si sa incheiem acest acord deosebit de important" a declarat si Olli Rehn, vicepresedinte al Comisiei Europene.

"Acest lucru ar trebui sa ofere Greciei suficient spatiu ca sa isi imbunatateasca competivitatea" a declarat si directorul FMI, Christine Lagarde, care a mai spus ca scopul principal al acestui acord este sa stimuleze cresterea economica a Greciei, chiar daca "exista si riscuri, asta e clar".

Atena a indeplinit, pe hartie, partea sa de contract, pliindu-se pe exigentele creditorilor sai publici (angajamente scrise ale celor doi lideri de partide ai coalitiei guvernamentale, un plan de economisire in valoare de 3,3 miliarde de euro).

Negocierile au durat atat de mult deoarece principalii finantatori ai Greciei au relevat ca sunt necesari cateva miliarde de euro in vederea reducerii datoriei tarii la 120% din PIB pana in 2020, asa cum doreau Fondul Monetar International (FMI) si anumite tari din zona euro, ca Germania si Luxemburg.

In final, planul de salvare va permite reducerea indatorarii la nivelul de 120,5% pana in 2020, de la 160% cat este in prezent, a subliniat o sursa guvernamentala europeana.

Bancile vor sterge 107 miliarde de euro din datoria Greciei, conform noului acord

Acordul negociat intre Grecia si bancile sale prevede o reducere de 53,5 % din valoarea initiala a obligatiunilor pe care acestea le detineau, ceea ce inseamna stergerea a 107 miliarde de euro din datorie, anunta marti un comunicat al comitetului creditorilor privati ai Greciei, relateaza AFP.

La finalul negocierilor maraton, creditorii privati au acceptat sa-si mareasca participarea la cel de-al doilea plan de sustinere a Greciei, in conditiile in care reducerea prevazuta initial era de 50 la suta. Pierderile reale din conturile creditorilor privati vor fi de peste 70 la suta.

Mai precis, pentru fiecare obligatiune, creditorii vor primi noi titluri elene pentru 31,5% din valoarea initiala, titluri pe termen scurt emise de Fondul European de Stabilitate (FESF) pentru 15 %, in timp ce 53,5 % din obligatiunile initiale se va pierde.

Creditorilor privati li se vor propune de asemenea titluri suplimentare al caror randament va fi indexat cu cresterea Greciei, ceea ce le va oferi o crestere a veniturilor daca economia elena se va redresa mai repede decat este prevazut.

Comitetul creditorilor, reprezentat la negocieri de presedintele Institutului International de Finante, Charles Dallara, si de bancherul Jean Lemierre, de la BNP Paribas, a avertizat insa ca documentul finalizat marti dimineata trebuie supus aprobarii tuturor membrilor sai.