FT: Bancile din Grecia, sustinute in secret cu lichiditati de urgenta de 100 miliarde euro

Folosirea programului lichiditatilor de urgenta (emergency liquidity assistance - ELA) pentru a ajuta bancile din economiile mai slabe ale zonei euro este unul dintre aspectele mai putin cunoscute ale crizei datoriilor, potrivit cotidianului britanic.

Programul ELA a ajutat la evitarea unui colaps al sistemului financiar din Irlanda, iar acum sprijina intr-o masura si mai mare Grecia, asigurand BCE, care detine controlul asupra facilitatii, o putere semnificativa in hotararea destinelor unor tari.

BCE are reticente mari in a furniza informatii despre program, noteaza FT, inclusiv despre statele ajutate sau momentul imprumuturilor.

Banca a lasat un pic garda jos in aprilie, cand intr-un document saptamanal a prezentat o crestere neasteptata de 121 miliarde de euro la rubrica, intitulata inocent, "alte creante pe bancile din zona euro", rezultatul comasarii finantarilor ELA intr-o singura categorie.

Citește și

Valurile de turisti se sparg in criza Greciei. Scadere cu 25% la rezervari dupa votul de pe 6 mai

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Astfel, 121 miliarde de euro reprezinta suma minima acordata prin program bancilor centrale din zona euro (eurosistem). Prin cercetarea atenta a datelor disponibile de la BCE si banci comerciale analistii au reusit sa adune mai multe detalii.

De exemplu, analistii Barclays afirma ca Grecia foloseste acum fonduri ELA de 96 miliarde de euro, Irlanda de 41 miliarde de euro si Cipru de 4 miliarde de euro.

Daca datele sunt corecte, suma totala depasest 140 de miliarde de euro, peste 10% din imprumuturile pentru banci prin operatiunile standard de politica monetara. Din cauza riscurilor ca lichiditatea in exces sa creeze inflatie, acordarea de finantari ELA peste nivelul de 500 de milioane de euro trebuie aprobata de consiliul guvernatorilor BCE, format din 23 de membri, anunta Mediafax.

Folosirea facilitatii poate fi oprita daca doua treimi dintre acestia se opun unei aplicatii. Cel mai important, riscurile sunt in cea mai mare masura suportate de banca centrala nationala implicata, spre deosebire de lichiditatile obisnuite, insa ar exista un impact generalizat daca o tara ar parasi zona euro.

Teoretic, nu exista limita la fondurile care pot fi imprumutate prin ELA si nici informatii despre garantiile pe care trebuie sa le furnizeze bancile imprumutate sau despre dobanzile platite. Exemplul Irlandei arata, de asemenea, ca folosirea temporara a fondurilor poate fi prelungita.

Saptamana trecuta, consiliul BCE a exclus patru banci din Grecia de la operatiunile obisnuite de lichiditate, obligandu-le sa ramana dependente de programul de urgenta. Motivul neoficial a fost incertitudinea politica legata de planul de recapitalizare a bancilor elene.

"Oprirea accesului la ELA ar fi calea de a impinge Grecia in afara zonei euro - daca s-ar dori excluderea tarii sau Grecia ar dori sa paraseasca uniunea monetara. Nu cred insa ca BCE va lua aceasta decizie. Cred ca BCE va lasa politicienii sa ia hotararea", a afirmat Laurent Fransolet, analist la Barclays. Totusi, ambiguitatea legata de modul in care va actiona BCE ofera bancii centrale influenta asupra politicienilor, noteaza FT.

Un avertisment al BCE in 2010 ca va bloca sprijinul financiar a convins Irlanda sa accepte un plan de ajutor extern. Fara indoiala, consiliul BCE va incerca sa mobilizeze similar si politicienii din Grecia, scrie cotidianul britanic.

In Romania sunt prezente sase banci grecesti, respectiv EFG Eurobank (prin Bancpost), Alpha Bank, Piraeus Bank, National Bank of Greece (Banca Romaneasca), Emporiki Bank (detinuta de Credit Agricole) si ATEBank.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl