Fosta șefă ANAF, instituție cheie în victoria evaziunii fiscale în România, numită președintă a Curții de Conturi

62560194
Inquam Photos / Octav Ganea

Mirela Călugăreanu a fost desemnată de Parlament în funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi a României, după vacantarea postului, ca urmare a numirii lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale a României.

Noul preşedinte crede „cu tărie” în rolul auditului public ca „instrument de încredere în serviciul cetăţeanului”.

Parlamentul României a adoptat, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 14 iulie 2025, o hotărâre prin care doamna Mirela Călugăreanu a fost desemnată să exercite atribuţiile funcţiei de preşedinte al Curţii de Conturi a României, ca urmare a vacantării acesteia.

Decizia a fost luată în temeiul prevederilor Constituţiei României, republicată, şi ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Cu o experienţă solidă în cadrul instituţiei, Mirela Călugăreanu a fost anterior consilier de conturi, contribuind activ la procesele de reformă şi consolidare instituţională, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

„Mulţumesc Parlamentului României pentru încrederea acordată prin această numire. Preiau această funcţie cu responsabilitate, angajament şi deschidere, într-un moment important pentru Curtea de Conturi, o instituţie aflată într-un proces susţinut de reformă şi modernizare, ale cărei rezultate sunt deja recunoscute pe plan internaţional”, afirmă Mirela Călugăreanu, potrivit comunicatului citat.

Aceeaşi sursă menționează că, împreună cu colegii săi, va continua să susţină consolidarea unei instituţii „transparente, eficiente şi orientate către nevoile societăţii”.

„Cred cu tărie în rolul auditului public ca instrument de încredere în serviciul cetăţeanului, iar comunicarea deschisă, cooperarea interinstituţională şi responsabilitatea faţă de interesul public vor rămâne direcţii esenţiale în activitatea noastră”, mai afirmă Mirela Călugăreanu, noul preşedinte al Curţii de Conturi a României.

Experiență în funcții-cheie și carieră universitară

Mirela Călugareanu a deţinut, timp de mai mulţi ani, funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi a fost membru în Consiliul de Administraţie al CEC Bank. Între 2001 şi 2017, când a devenit preşedinte ANAF, Călugăreanu a ocupat mai multe posturi de conducere în domeniul finanțelor publice, între care şi pe cel de director general adjunct Colectare, la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.

A absolvit Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, precum şi cursuri postuniversitare în Managementul Instituțiilor Publice, în cadrul aceleiași instituţii de învăţământ.

Are doctoratul în finanţe, obținut în ianuarie 2018. A obţinut, de asemenea, certificări de expert contabil, formator, consultant fiscal şi este autor şi coautor a peste 25 de articole publicate în reviste de specialitate pe domeniul fiscal. A participat, de asemenea, la numeroase sesiuni ştiinţifice şi conferinţe pe teme economice în ţară şi străinătate.

Parlamentarii au votat în favoarea exercitării de către Mirela Călugăreanu a „atribuţiilor funcţiei de preşedinte al Curţii de Conturi până la numirea unui nou preşedinte.”

Un nou preşedinte trebuie numit în perioada următoare de către PSD, după demisia lui Mihai Busuioc, care a devenit judecător CCR. Mihai Busuioc, propus de PSD şi susţinut de coaliţia guvernamentală, a fost votat de Senat pentru postul de judecător la CCR, el înlocuindu-l pe Marian Enache, care a deţinut şi funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale.

Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2022, Mirela Călugăreanu are, împreună cu rude apropiate, trei terenuri intravilane şi un teren agricol, două case de locuit, o casă de vacanţă şi trei apartamente, un autoturism Land Rover din 2010, minilingouri din aur în valoare de 8.600 de euro, depozite în euro şi lei, în valoare de 8.600 de euro şi respectiv 21.000 de lei, un credit de 226.600 de lei, deschis în 2021 la CEC Bank, scadent în 2026, precum şi venituri de 129.792 lei obţinute ca preşedinte ANAF, 252.972 de lei ca preşedinte CA al CEC Bank, 96.887 de lei obţinuţi ca şef serviciu la Direcţia Generală de impozite şi taxe locale a Sectorului 1 Bucureşti şi sub 1.000 de lei ca profesor la ASE Bucureşti.

Articol recomandat de sport.ro
Șoferul român de dubă care a omorât o atletă în Marea Britanie va fi deportat
Șoferul român de dubă care a omorât o atletă în Marea Britanie va fi deportat
Citește și...
Cât ne va costa factura la curent dacă ținem două aparate condiționate deschise timp de 14 ore pe zi

Sunt zile toride în care trebuie să știm că aparatele de aer condiționat cresc vertiginos consumul de energie electrică, chiar daca ne fac viața mai bună.

Aeroportul Otopeni, băgat în renovări în plin sezon estival. Lista cu lucrurile care nu sufereau amânare

În vârf de sezon estival, Aeroportul Henri Coandă din Otopeni a intrat în renovări. Autoritățile înlocuiesc și modernizează punțile de îmbarcare a pasagerilor în avioane.

La cine apelează românii în caz de urgență. Doar 11% declară că și-au încheiat o asigurare de viață

Românii continuă să se bazeze în principal pe sprijinul familiei în faţa unor evenimente neprevăzute care le-ar putea afecta stabilitatea financiară, arată cel mai recent Barometru UNSAR - IRES publicat luni.

Recomandări
Ursula von der Leyen va propune un Consiliu European de Securitate și un protocol după modelul articolului 4 NATO

Ursula von der Leyen va propune o schimbare radicală a arhitecturii de securitate a Europei și a alianței occidentale NATO atunci când va lua cuvântul, miercuri, în Parlamentul European pentru a vorbi despre Starea Uniunii. 

Ce variante de guvern propun PSD, PNL, USR și UDMR. Nicușor Dan ar putea desemna joi un nou premier

Deși președintele a anunțat că vrea să aibă consultări și să desemneze un nou prim-ministru săptămâna aceasta, pozițiile partidelor au rămas neschimbate.  

Statul a mutat problema urșilor la primării. Ce trebuie să facă edilii atunci când sălbăticiunile intră în localități

Când ursul intră într-o localitate, primarul trebuie să decidă ce face cu el. Campania Știrilor PRO TV - „Țara dintre oameni și urși” - vorbește, marți, despre faptul că statul a mutat problema urșilor în brațele autorităților locale.