Firmele mici, în pericol. Topul județelor care au pierdut cele mai multe joburi
În ţara cu cele mai puţine firme la mia de locuitori din Europa, micile afaceri atârnă de multe ori de un fir de aţă.
Pe multe dintre ele, haosul legislativ şi fiscal le pot deraia, după cum arată datele Registrului Comerţului, unde au crescut cu peste 8% cererile de insolvență. Problema este că toate costurile în plus pe care le au aceste firme se răsfrâng în preţurile produselor şi serviciilor pe care le vând, deci tot în buzunarul omului de rând.
Afacerea lui Mircea a crescut cu 50% pe an. Are peste 100 de angajaţi şi spune că cel mai tare îl încurcă modificările legislative dese.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"Practic se împovărează mediu de afaceri, asta înseamnă inclusiv angajaţii cu o muncă absolut inutilă. E ca şi când ai fi la școală şi ţi se mai dă o oră de pierdut, de stat pe holuri. 8 ore de muncă se transformă de fapt în 7. O oră pe zi poate o pierzi. Deci este o neproductivitate a întregii ţări”, explică Mircea Căpăţâna, co-fondator SmartBill.
Avem doar 23 de firme la mia de locuitori şi suntem ultimii în Europa la acest capitol. Bulgarii au dublul nostru, iar cehii ne întrec de 6 ori. După ce că sunt puţine, firmele nu sunt nici competitive, spun analiştii.
"Creează valoare adăugată de 60% peste cheltuielile cu materie primă, utilităţi şi alte cheltuieli de exploatare internă. În Germania este de 180%, de la un euro sau un leu cheltuiala cu materie primă se creează un produs final cu un preţ de trei, deci se triplează valoarea adăugată", transmite Iancu Gudă, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari.
Pentru ca un plan de afaceri să dea roade, are nevoie însă de stabilitate. Or, cele peste 270 de modificări ale codului fiscal din 2017, nu asigură asta. Creşterea salariului mimim fără să ţină cont de productivitate, de exemplu, a contribuit indirect la dispariţia a mii de locuri de muncă, potrivit economiştilor.
Într-un top al judeţelor, Bihorul a pierdut peste 2300 de joburi, Covasna aproape 1300 şi Tulcea, Sibiu, Hunedoara, Arad, Timiş şi Alba peste 500. Toate în industria uşoară.
Tot în preţuri mai mari şi dificultăţi pentru firme se traduce şi majorarea accizelor la carburanţi, decisă politic. Majorarea preţurilor administrate, cele la energie, scumpeşte şi ea producţia. Transportatorii sunt şi ei afectaţi de Ordonața 79, care a crescut taxele locale pentru mai mult de 10 tone de marfă.
Trecerea la impozitul pe venit a firmelor cu cifra de afaceri până la 1 milion de euro, a insemnat şi ea o măsură cu impact negativ pentru foarte multe companii. Dacă nu vor reuşi să îşi vândă produsele tot mai scumpe, vor dispărea şi ele. Constantin, care îi antrenează pe tinerii care vor să ajungă buni antreprenori, spune că avem nevoie de educaţie, ca să reuşim.
"Noi ca şi societate nu sunt creaţi ca să fim foarte buni antreprenori şi am fost crescuţi ca să fim foarte buni angajaţi de la 9 la 5. Şi aici apare o mică problemă. Deci există entuziasmul, există ideile, există dorinţa de a colabora, dar este nevoie de informaţii şi de pregătire", spune Constantin Stanciu, co-fondator Upgrader.
Până atunci, sistemul românesc de business rămâne unul fragil, care se maturizează odată cu antreprenorii lui.
