„Nu poţi menţine nivelul de trai al românilor când ai de corectat un deficit care a fost în 2024 mai mare de 9% din PIB.” „Este preţul pe care trebuie să-l plătim, nu dorim să-l plătim, dar trebuie să-l plătim pentru a diminua un deficit bugetar foarte mare”, afirmă Daniel Dăianu.
În opinia acestuia, alternativa tăierii „drastice, masive” a veniturilor oamenilor, ca în 2013-2014, nu mai putea fi luată în calcul la ora actuală. Dăianu a subliniat că acum măsurile luate „au fost acceptate de toată coaliţia”. Despre declaraţiile lui Sorin Grindeanu referitoare la „certificatul de deces al stabilităţii economice a României sub guvernarea Bolojan”, Dăianu spune că le vede „prin prisma unei dispute politice”.
"E impropriu să vorbim despre dezastru economic. Înseamnă că cei care fac această caracterizare a economiei româneşti nu înţeleg că, de fapt, avem de-a face cu preţul ajustării fiscal-bugetare. Deci nu poţi menţine nivelul de trai al cetăţenilor români când ai de corectat un deficit care a fost în 2024 mai mare de 9% din PIB. Şi haideţi să ne amintim că în acel an, deşi deficitul a fost foarte mare, am avut o creştere sub 1% din PIB. Deci este preţul pe care trebuie să-l plătim, nu dorim să-l plătim, dar trebuie să-l plătim pentru a diminua deficitul bugetar. Nu poţi să ai o menţinere a veniturilor oamenilor în termeni reali cu o corecţie a deficitului bugetar. Nu se poate", a declarat, joi, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
El spune că înţelege "lamentările şi lupta politică", dar precizează că "orice economist serios va spune "că nu se poate".
"Este preţul pe care îl plătim pentru ajustarea unui deficit bugetar foarte mare. Că există inflaţie înaltă, ea există. Inflaţia nu este cauzată în principal de războiul din Orientul Mijlociu. Inflaţia este cauzată şi de creşteri de taxe şi impozite, de liberalizarea tarifului la electricitate. Ar fi existat o alternativă: să fie tăiate veniturile oamenilor, aşa cum s-a întâmplat într-un episod precedent de corecţie fiscal-bugetară, când au fost tăiate venituri nominale ale oamenilor, în mod drastic, şi, într-adevăr, s-a realizat o corecţie importantă. Atunci s-a ajuns la un deficit bugetar mic, chiar în jur de 1%, şi deficitul de cont curent a fost foarte mic. În 2013-2014 corecţia a fost masivă, dar s-a realizat printr-un procedeu rar întâlnit în lume şi drastic. Eu nu ştiu dacă acum mai era posibil, din punct de vedere politic, să se recurgă la un asemenea procedeu. Poate s-a vorbit puţin (n. red. despre acest lucru) pentru că este delicat", a afirmat Dăianu.
”Dacă nu ar fi crescut taxe și impozite, ar fi trebuit să tăiem cheltuieli bugetare”
Potrivit acestuia, corecţia fiscal-bugetară de anul trecut şi care se va realiza şi în acest an îşi are originea, în principal, în creşteri de taxe şi impozite.
"Dar când spun în principal prin creştere de taxe şi impozite nu mă refer la venituri suplimentare în termeni reali din taxe şi impozite, ci la faptul că au fost diminuate cheltuieli ale bugetului în termeni reali cu salarii şi pensii. Şi există într-adevăr şi efecte ale creşterii taxelor şi impozitelor care se văd în creştere de venituri fiscale. Dar nu am avut de ales. Nu poţi să ai o corecţie atât de mare şi să fie menţinute veniturile cetăţenilor. Nu-mi face plăcere să spun, dar este cinstit să spui aşa ceva", a precizat Dăianu.
În opinia acestuia, dacă s-ar fi încercat un alt pachet de măsuri care să evite creşterea inflaţiei la o asemenea dimensiune, ar fi trebuit tăiate cheltuieli bugetare.
"Este adevărat, dacă nu ar fi crescut taxe şi impozite şi nu ar fi fost liberalizat tariful de electricitate, am fi terminat anul trecut cu o inflaţie în jur de 5% bănuiesc. Însă ar fi trebuit să tăiem cheltuieli bugetare. Cum tăiam cheltuieli bugetare care să ne conducă în 2025 şi 2026 la o diminuare a deficitului bugetar de la peste 9% la 6,2% din PIB? De unde s-ar fi putut tăia aceste cheltuieli? Dacă cineva vine cu cifre realiste, cu care se poate opera în mod raţional, eu o să spun «mea culpa» şi colegii mei o vor spune, că încuviinţăm că noi n-am judecat cum se cuvine realitatea", a afirmat Dăianu.
Preşedintele Consiliului Fiscal a subliniat că măsurile luate "au fost acceptate de toată coaliţia".
"Credeţi dumneavoastră, oricât nu ar fi, să spunem, un fan al dialogului domnul Ilie Bolojan şi un om care, mă rog, ascultă, dar face ceea ce crede domnia sa, însă în coaliţie s-a luat decizia. În condiţiile date, eu întreb, de unde s-ar fi tăiat cheltuieli? Trei puncte procentuale din bugetul României! Mai ales că tăierea nu se putea întinde. Trebuia să dai un semnal în cursul anului 2025. Fiindcă, eu ştiu că adesea se spune, dar România trebuie să asculte de pieţele financiare, de Comisia Europeană", a spus Dăianu.
”România are o recesiune, însă ea nu este una profundă”
Referitor la recentele declaraţii ale liderului PSD, Sorin Grindeanu, care a vorbit despre "certificatul de deces al stabilităţii economice a României sub guvernarea Bolojan", Daniel Dăianu a spus că le vede "prin prisma unei dispute politice".
"Eu le citesc, le văd prin prisma unei dispute politice, însă România nu trece printr-o perioadă de dezastru economic. România are o recesiune, însă ea nu este una profundă, nu este ca o scădere a economiei urmare a unei crize financiare profunde", a punctat Dăianu.
Întrebat când va fi mai bine pentru români, Daniel Dăianu a spus că, în primul rând, execuţia bugetară în acest an nu trebuie să sufere "un derapaj".
"După mine, adoptarea de măsuri care ar aduce un derapaj bugetar important, eu nu spun că ar fi o sinucidere pentru economia României, dar ne-ar duce într-o situaţie foarte, foarte gravă, pentru că am asista la o creştere a costului pentru împrumuturile noastre. România depinde în continuare foarte mult de pieţele străine, dar şi interne, pentru că şi românii finanţează bugetul României prin achiziţia de obligaţiuni de stat. Este vorba despre încredere. Deci pieţele îşi pot schimba sentimentul foarte rapid şi dacă s-ar comite greşeli monumentale politico-economice s-ar pierde încrederea aceasta care a fost recâştigată parţial", a conchis Daniel Dăianu.
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că premierul demis Ilie Bolojan lasă România într-un deşert economic şi pentru asta trebuie să plece urgent, el arătând că România este în criză economică şi că mandatul premierului a fost un plan de sărăcire naţională. Liderul PSD a mai afirmat că regretă că nu au fost şi mai fermi şi nu l-au oprit mai devreme.
"Astăzi, datele INS prezintă radiografia unui eşec programat, şi anume inflaţie de 10,7% la sută, o scădere puternică a PIB de -1,5% la sută, faţă de trimestrul patru din 2025. Aceasta este oglinda celor 10 luni de experimente. Până la urmă, ca să fim clari, este un fel de certificat de deces al stabilităţii economice a României sub guvernarea Bolojan", a spus Sorin Grindeanu într-o conferinţă de presă.
