Cum este statul păgubit de firme care reciclează gunoaie doar pe hârtie
Statul a fost păgubit cu aproape 25 de milioane de lei, de mai multe firme, care ar fi reciclat doar pe hârtie, spun anchetatorii, peste 38 de mii de tone de deșeuri.
În baza unor contracte false, firmele vizate se angajau să recicleze, dar gunoiul ajungea în mai multe gropi de la marginea Bucureștiului. În dosar sunt implicați și un fost director de la ministerul Mediului, dar și primarul din Corbeanca.
Alături de alţi trei suspecţi, Răzvan Alecu ar fi încheiat cu marii furnizori de deşeuri contracte fictive prin care se angaja să recicleze peste 38 de mii de tone de PET-uri, sticla şi carton. La el acasă, anchetatorii au găsit o parte din prejudiciul uriaş de aproape 25 de milioane de lei. Deşeurile au fost aruncate în gropi de gunoi din Grădiştea şi Olteniţa.
Pentru scurt timp, Alecu a fost şeful Direcţiei schimbări climatice şi dezvoltare Durabilă din Ministerul Mediului şi consilier al fostului Ministru, Graţiela Gavrilescu. De un an, nu mai lucrează la minister, dar şi-a deschis o firmă de reciclare a sticlei.
Vizat de cercetări este şi primarul din Corbeanca, care a deţinut în trecut această staţie de betoane din comună. Anchetatorii au bănuiala că ar fi încheiat la rândul său contracte fictive prin care se angaja să recicleze sticla. În realitate nu s-a întâmplat aşa. Firma nu mai este acum pe numele sau însă exista indicii că ar fi coordonata tot de către el, cred anchetatorii.
Firma primarului ar fi trebuit să recicleze sticla amestecând-o cu beton. În realitate, nu ar fi făcut asta, susţin anchetatorii.
Acum două luni, activiştii de mediu au surprins maşinile de salubritate ale primăriei aruncând gunoiul pe un câmp de la marginea localităţii Corbeanca, în loc să fie reciclat sau transportat în zone special amenajate.
Şi la Rupea, în judeţul Braşov, un depozit uriaş de cauciucuri a devenit sursa de poluare, deşi aici ar fi trebuit să funcţioneze o instalaţie modernă de reciclare. Firma a luat peste 7 milioane de lei fonduri europene ca să cumpere un utilaj de ultima generaţie. Cu banii respectivi a fost luată o instalaţie veche, recondiţionata care a funcţionat doar câteva luni.
Nicolae Popescu, localnic: ”Mai ales vara, când e temperatură mare, emană un miros insuportabil. Acolo avem niște grădini. Până și merele și prunele au gustul acela și mirosul de cauciuc, până și ouăle de la găini au miros de cauciuc”.
Potrivit autorităţilor, România are infrastructura necesară pentru a recicla aceste deşeuri. Cu toate acestea, anumite firme prefera să pacvaleasca statul.
George Gârbecea, Agenția Națională pentru Protecția Mediului: "Cantitatea totală introdusă pe piaţă ca ambalaj a fost undeva la 272 de mii de tone pe an. Avem o capacitate totală de 650 de mii de tone anual. Inclusiv sticlă şi materiale de construcţii.”
Până acum, 24 de persoane au ajuns în fața anchetatorilor ca să dea explicaţii pentru evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și spălare de bani.
