Creşterea economiei României a încetinit la 1,8% în 2023, trasă în jos de inflaţia mare şi de temperarea creditării private
Creşterea economiei României a încetinit la 1,8% în 2023, trasă în jos de inflaţie şi avansul mai redus al creditelor private, care au constrâns cererea internă, în timp ce cererea externă a rămas slabă, dar avansul va accelera la 2,9% în 2024.
Estimarea Comisiei este cu 0,4 puncte procentuale sub previziunea sa din toamnă.
Institutul Naţional de Statistică a anunţat miercuri că Produsul Intern Brut al României a crescut cu 2% în 2023 faţă de anul anterior.
Pentru 2025, instituţia europeană se aşteaptă la o creştere economică de 3,2%.
În privinţa inflaţiei, Comisia Europeană estimează că aceasta a fost de 9,7% în 2023, urmând ca indicatorul să coboare la 5,8% în 2024 şi 3,6% în 2025.
O creştere puternică a formării brute de capital fix, stimulată de investiţiile finanţate de UE în infrastructura publică, a compensat încetinirea consumului privat şi scăderea stocurilor, în timp ce contribuţia negativă a exporturilor nete la creştere s-a diminuat. O piaţă a muncii rezistentă şi două creşteri ale salariului minim au atenuat deceleraţia veniturilor reale disponibile.
După un trimestru trei slab, indicatorii pe termen scurt sugerează că economia şi-a recăpătat un anumit impuls în ultimele luni ale anului 2023, pe fondul vânzărilor cu amănuntul, al serviciilor şi al construcţiilor robuste.
Această ameliorare şi uşoare îmbunătăţiri ale unor indicatori de sentiment de perspectivă sunt de bun augur pentru activitatea economică în 2024.
Susţinut de perspectivele unei creşteri mai puternice a creditului privat şi de creşteri continue ale veniturilor reale disponibile, PIB-ul real va creşte cu 2,9% în 2024, uşor sub aşteptările din toamnă, arată raportul Comisiei Europene.
În timp ce consumul privat este aşteptat să se accelereze, investiţiile vor rămâne principalul contributor la creşterea PIB-ului şi în acest an.
Politica monetară urmează să rămână strictă în 2024 şi să se relaxeze doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaţioniste se reduc. Această relaxare a condiţiilor monetare şi financiare, însoţită de o cerere externă mai puternică, va duce la o creştere reală a PIB-ului de 3,2% în 2025, de asemenea uşor sub prognoza din toamna anului 2023.
Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a scăzut la 7% în decembrie anul trecut, reducând inflaţia generală în 2023 la 9,7%, de la 12% în 2022.
Temperarea inflaţiei poate fi atribuită unei încetiniri semnificative a creşterii creditelor private, pe fondul condiţiilor monetare stricte şi scăderii preţurilor energiei şi alimentelor.
Inflaţia, excluzând energia şi alimentele, a încetinit mai puţin şi a rămas peste inflaţia generală la sfârşitul anului 2023, cu o creştere puternică a preţurilor serviciilor şi preţurilor nealimentare.
Cu excepţia unei scurte pauze la începutul anului 2024, în urma unor creşteri ale impozitelor indirecte, se anticipează că preţurile vor decelera şi mai mult în orizontul de prognoză.
Inflaţia medie anuală IAPC este estimată la 5,8% în 2024, înainte de a încetini la 3,6% în 2025, previziunea fiind în mare parte neschimbată faţă de toamnă.
Riscurile sunt, totuşi, înclinate către un proces dezinflaţionist mai gradual, dacă salariile şi pensiile continuă să crească rapid, arată Comisia Europeană.
Etichete: crestere economica, romania, uniunea europeana,
