Creditele pentru locuințe, la mare căutare. Avertismentul analiștilor pentru cei care vor să facă un împrumut
Românii au prins curaj şi îşi fac iar credite, chiar dacă economia abia îşi revine. Este tot mai mare cererea pentru împrumuturile ipotecare.
Analiştii financiari avertizează însă că urmează o perioadă cu creşteri de preţuri şi, automat, de dobânzi. Dacă vreţi să vă îndatoraţi pentru o locuinţă, luaţi în calcul, o posibilă creştere a ratei, mai ales că vorbim despre împrumuturi de până la 30 de ani. Deja jumătate din bugetul pentru: "Noua Casă", a fost epuizat, după două luni, de când a început programul.
Numărul împrumuturilor ipotecare clasice, cu avans de cel puţin 15%, a crescut rapid în 2021. Băncile înregistrează creşteri de aproximativ 30% în primele patru luni ale anului, faţă de anul trecut. Mulţi au fost atraşi de dobânzile scăzute din această perioadă.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Indicele IRCC, fostul ROBOR, este 1,67%. În iulie se estimează că va coborî la 1,25%, iar în octombrie, la 1,10%. Pe termen lung, lucrurile s-ar putea înrăutăţi, însă.
Dragoş Cabat, CFA: ”Rata inflaţiei a început să crească foarte mult, atât în Statele Unite, cât şi în Europa, cât şi în România. Vom avea pontențial anul acesta inflaţie de peste 5, poate chiar 6%. În acest context, dobânzile vor creşte, vor creşte rapid în perioada următoare.”
Oamenii trebuie să fie foarte atenţi, în primul rând pentru că inflaţia va însemna cheltuieli zilnice mai ridicate, iar odată cu aceste cheltuieli, posibilitatea lor de a plăti rate la credite este mai redusă. Trebuie cu siguranţă să nu se îndatoreze foarte mult.
Există o formulă foarte simplă, care ne ajută să calculăm valoarea locuinţei pe care ne-o permitem: aceasta este venitul pe patru ani. De exemplu, o persoană singură care câştigă 4000 de lei pe lună ar trebui să aleagă un apartament de aproximativ 40.000 de euro, iar o familie cu două salarii, să zicem de 4000 şi 5000 de lei, o locuinţă de 90.000 de euro. Aşa ne putem asigura că ratele nu devin prea mari, în caz de creştere a dobânzilor. De altfel, specialiştii recomanda ca toate cheltuielile cu locuinţa, rata şi utilităţi, să fie doar un sfert din totalul veniturilor.
Un tânăr din Cluj-Napoca a depus deja actele la bancă pentru o locuinţă, prin programul Noua Casă. Dar încă mai cauta apartamentul ideal.
Aproape 6.000 de romani şi-au luat deja o casă nouă prin acest program. Cei mai mulţi, 84% au făcut credite de până la 70.000 de euro, cu 5% dobânda.
Robert Szocs, director companie imobiliară: ”În general sunt tineri în jurul vârstei de 25- 30 de ani, mulţi dintre ei la început de drum. Majoritatea tranzacțiilor care au avut ca și sursă principală de finanțare "Nouă Casă" au fost în zonele metropolitan, mai exact în suburbii.”
Călin Cojocaru, director Retail: ”Este bine de ştiut pentru clienţii care nu şi-au găsit încă un imobil, dar ar dori să îşi rezerve pentru viitor o sumă la fondul de garantare a creditelor că pot veni în bancă şi pot lua acest produs, numit, promisiune de garantare.”
În contextul interesului crescut pentru locuinţe, şi preţurile au urcat.
De la începutul anului, preţul mediu pe mp a crescut cu 3,5%, potrivit imobiliare.ro, iar în ultima lună creşterea a fost de 0,7%.
În Bucureşti, cel mai mult s-au scumpit locuinţele noi, cu 6,6% în mai, faţă de aprilie.
Dragoş Nichifor, broker credite: ”Aceste creşteri de preţuri destabilizează piaţă şi o duc în zona în care încep să se ia decizii greşite. Cumpărătorii au senzaţia că totul creşte şi trebuie să cumpere cât mai repede, ceea ce generează o presiune şi mai mare, din acest motiv se creează un dezechilibru care nu duce decât la formarea unei bule care în timp se poate sparge.”
Gradul de îndatorare impus în prezent de BNR este de cel mult 45% din venituri.