Adoptarea unui buget pe 2027 se numără printre prioritățile asumate de guvernul Luca Niculescu la învestire. Cu toate acestea, procesul de adoptare a viitorului buget se anunță a fi unul complicat. Astfel, executivul trebuie să jongleze cu limitele asumate pentru deficitul bugetar și costurile de finanțare, asta în timp ce proiectul are nevoie de sprijin parlamentar, pe care îl asigură momentan doar PSD. Soluția la cea de-a doua problemă este asumarea răspunderii în Parlament, transmit surse guvernamentale pentru Știrile ProTV.
Pe lângă negocierile privind bugetul pe 2027, Guvernul trebuie să stabilească și calendarul unor măsuri cu impact direct asupra veniturilor populației. În privința pensiilor, executivul și-ar dori o majorare cât mai consistentă, însă o decizie va putea fi luată abia după ce vor exista datele financiare necesare, estimate pentru jumătatea lunii noiembrie, au transmis surse guvernamentale.
Nici momentul majorării salariului minim nu este stabilit deocamdată. Guvernul urmează să discute în Consiliul Național Tripartit dacă aceasta va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027 sau abia din vară. Totodată, discuțiile privind noua lege a salarizării unitare sunt programate să înceapă la începutul anului viitor, ceea ce înseamnă că impactul acesteia nu va fi reflectat în deciziile bugetare imediate.
După discuțiile cu sindicatele de luni, premierul Luca Niculescu a confirmat sprijinul pentru „un prim set de măsuri concrete care să răspundă nevoilor societăţii: indexarea pensiilor, debirocratizare şi includerea sindicatelor în procesul de consultare pentru elaborarea poziţiei naţionale faţă de următorul ciclu de finanţare europeană”.
Asumarea răspunderii este o procedură prevăzută de articolul 114 din Constituția României prin care Executivul își leagă menținerea în funcție de adoptarea unui proiect de lege, a unui program sau a unei declarații de politică generală, ocolind procedura parlamentară obișnuită de dezbatere.
Premierul prezintă proiectul de lege, programul sau declarația de politică generală în fața ședinței comune a Camerei Deputaților și a Senatului. Nu are loc o dezbatere parlamentară obișnuită sau un vot pe articole, deși deputații și senatorii pot depune amendamente într-un termen scurt stabilit. După prezentare, opoziția are la dispoziție 3 zile pentru a depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă moțiunea este votată și adoptată Guvernul, este demis, iar proiectul de lege nu este adoptat. În cazul în care moțiunea este respinsă sau nu se întrunește numărul necesar de voturi, proiectul de lege se consideră adoptat, iar aplicarea lui devine obligatorie.
Sprijinul politic, una dintre problemele bugetului pe 2027
În prezent, proiectul de buget pe 2027 se bazează doar pe voturile PSD, restul voturilor de care ar avea nevoie dacă s-ar ajunge la votul parlamentului, pentru legea bugetului sau la o moțiune de cenzură în caz de asumarea răspunderii, vin la pachet cu o serie de condiții puse de partidele și grupurile parlamentare la învestirea guvernului.
Chiar și PSD, partidul care domină guvernul Luca Niculescu, a anunțat în octombrie o serie de condiții pentru bugetul pe 2027. Astfel, PSD a condiționat susținerea noului executiv de adoptarea unui set de măsuri economice și sociale care să se regăsească în bugetul pentru 2027. Social-democrații au cerut un memorandum semnat de Guvern, sindicate și reprezentanții mediului de afaceri, prin care să fie garantat că taxele și impozitele nu vor crește anul viitor. De asemenea, au solicitat indexarea pensiilor, inclusiv a celor militare, și a pensiei minime, conform legii, precum și eliminarea CASS pentru mame, veterani și persoanele cu dizabilități. PSD a mai cerut prezentarea în Parlament a situației reale a deficitului bugetar și a datoriilor amânate înainte de publicarea proiectului de buget pentru 2027, adoptarea acestuia cu respectarea țintei de deficit și operaționalizarea tuturor măsurilor din Planul de relansare economică. Pentru mediul privat, partidul a solicitat plata facturilor restante ale statului în maximum 90 de zile și rambursarea TVA în 30 de zile pentru firmele cu risc fiscal redus.
PNL a condiționat votul de învestitură de semnarea unui acord politic cu premierul desemnat, prin care acesta să își asume respectarea țintei de deficit bugetar de maximum 5,3% din PIB în 2027. Liberalii au cerut ca rectificarea bugetară să respecte angajamentele financiare ale României și ca bugetul pentru anul viitor să fie construit în limitele procesului de consolidare fiscală, fără majorarea cheltuielilor care nu au acoperire în venituri. Totodată, PNL s-a angajat să susțină adoptarea bugetului, cu condiția menținerii disciplinei fiscale și a încurajării investițiilor în economia românească. În schimbul acestor angajamente, liberalii au promis că nu vor iniția și nu vor vota o moțiune de cenzură până la 1 martie 2027, dacă prevederile acordului sunt respectate.
La fel ca PNL, USR a avertizat că nu va susține măsuri care presupun cheltuieli suplimentare fără surse de finanțare și care ar putea duce la depășirea limitelor bugetare și la repetarea dezechilibrelor din anii precedenți.
În cazul UDMR, prioritățile prezentate în negocieri care vizează bugetul pe 2027 includ protejarea investițiilor și indexarea pensiilor.
Deficitul și datoria publică, limitele bugetului pe 2027
Deficitul bugetar se numără printre principalele limite ale bugetului pe 2027 și asta deoarece România are un angajament formal față de Comisia Europeană pentru reducerea graduală a acestui indicator. Pentru 2027, obiectivul este continuarea consolidării fiscale pe traiectoria agreată cu UE, astfel încât deficitul să coboare semnificativ față de nivelurile din 2024-2026 și să rămână în limitele convenite cu Bruxelles-ul. Trebuie precizat că programul de guvernare asumat de premierul desemnat Luca Niculescu presupune un deficit bugetar de 5,2% din PIB pentru 2027.
Traiectoria fiscală convenită cu Comisia Europeană urmărește reducerea graduală a deficitului până la pragul european de 3% din PIB în 2030. În practică, asta înseamnă că în 2027 România are un spațiu limitat pentru majorări de cheltuieli sau reduceri de taxe fără măsuri care să contrabalanseze echilibrul fiscal, deoarece trebuie să respecte calendarul de reducere a deficitului negociat cu UE.
„Planul bugetar structural național pe termen mediu urmărește reducerea deficitului bugetar sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031, creând astfel premisele sustenabilității finanțelor publice și încadrării datoriei publice pe o traiectorie descendentă începând cu orizontul 2030-2031. România a primit recomandări (recomandarea Consiliului din 8 iulie 2025) de menținere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creșterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029, 4,0% în 2030”, a transmis Guvernul într-un comunicat din august.
Datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB
Conform datelor prezentate de Guvern în august 2026, datoria publică a ajuns la 60,1% din PIB în primul trimestru din 2026, peste pragul de referință european. Legea responsabilității fiscal-bugetare 69/2010 instituie un mecanism gradual de intervenție în condițiile în care nivelul ponderii datoriei publice în produsul intern brut depășește pragurile de 45%, 50%, 55% și respectiv 60% din PIB.
În prezent, în condițiile în care datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene a depășit nivelul de 60% din PIB, cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și la înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.
Consiliul Fiscal avertizează că, deși măsurile de consolidare adoptate în a doua parte a anului 2025 și în primele luni din 2026 au contribuit la atenuarea ritmului de creștere a datoriei, acestea nu sunt suficiente pentru stabilizarea acesteia, se arată în raportul pe 2025 al Consiliului Fiscal.
Reducerea deficitului este un pas important, însă nu este suficientă, în sine, pentru ca datoria publică să se stabilizeze, arată Consiliul Fiscal. Atât timp cât statul cheltuiește anual cu mult mai mult decât încasează, necesarul de finanțare rămâne ridicat, iar datoria poate continua să crească.
Presiunea asupra finanțelor publice este amplificată de costurile tot mai mari cu dobânzile. În 2025, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu aproape 14,2 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 39,2% față de anul precedent.
Ponderea dobânzilor în PIB a urcat de la 2,1% în 2024 la 2,6% în 2025, iar cheltuielile efective au fost cu aproape 8,6 miliarde de lei peste suma prevăzută inițial în buget. În același timp, dobânda medie plătită pentru datoria publică a crescut de la 3,8% în 2024 la 4,5% în 2025.
Consiliul Fiscal identifică două cauze principale pentru această evoluție: creșterea accelerată a stocului datoriei publice și menținerea randamentelor suverane la niveluri ridicate. Ritmul de creștere a datoriei a fost unul semnificativ în ultimii ani: 18% în 2022, 16,2% în 2023, 18,1% în 2024 și 13,6% în 2025.
