Temperaturile ridicate se dovedesc o problemă nu doar pentru economia europeană în ansamblu, ci și pentru România în particular. Datele Băncii Naționale a României indică faptul că o creștere de doar un grad Celsius a temperaturii medii se traduce într-o reducere a creșterii PIB/locuitor de circa 0,4–0,6 puncte procentuale.
„În timp ce variația numărului de zile de căldură extremă are un efect limitat asupra dinamicii PIB pe locuitor (-0,02 puncte procentuale pentru fiecare zi suplimentară), perioadele prelungite de căldură – de peste o lună – sunt asociate cu o încetinire mai vizibilă a creșterii economice, de aproximativ 0,5 puncte procentuale. Impactul este semnificativ mai pronunțat în cazul regiunilor mai puțin dezvoltate (primele două decile ale PIB pe locuitor), unde scăderea estimată ajunge la circa 2,2 puncte procentuale”, se arată în raportul anual al BNR pe 2025.
România este foarte vulnerabilă la încălzirea globală și la fenomenele meteorologice extreme, în special la inundații și secetă, arată o analiză recentă a OCDE. Deși există o Strategie Națională de Adaptare la Schimbările Climatice, este nevoie de eforturi suplimentare pentru aplicarea efectivă a măsurilor prevăzute în aceasta, avertizeză experții organizației.
În perioada 2020-2024, România a avut, în medie, 48 de zile pe an cu expunere la stres termic, cu peste 18 zile suplimentare față de perioada de referință 1981-2010. OCDE spune că valurile de căldură reduc activitatea economică prin:
- scăderea productivității muncii;
- creșterea îmbolnăvirilor și absenteismului;
- perturbarea transporturilor;
- probleme în alimentarea cu apă;
- efecte asupra agriculturii;
- presiuni asupra producției de energie.
„Resursele de apă sunt supuse unei presiuni tot mai mari, pe fondul gestionării ineficiente și al infrastructurii învechite. Este nevoie de măsuri accelerate pentru creșterea eficienței utilizării apei, inclusiv prin modernizarea infrastructurii, promovarea unor sisteme de irigații sustenabile și îmbunătățirea tratării apelor uzate”, se arată în raportul OCDE.
Canicula ar putea să „topească” creșterea economică a Europei din 2026
Franța ar putea pierde 1,4 puncte procentuale din creșterea economică, suficient pentru ca economia țării să intre în contracție, cu un minus de 0,6%. În cazul Țărilor de Jos, impactul estimat de 0,8 puncte procentuale ar putea șterge aproape în totalitate creșterea economică anticipată pentru acest an, arată Politico.
„Rezultatul nu înseamnă pur și simplu că țările cele mai fierbinți pierd cel mai mult”, notează analiza realizată de Triodos Bank. Spania și Italia sunt cele mai expuse fizic și înregistrează, în termeni absoluți, cele mai multe zile cu temperaturi ridicate. Totuși, deceniile de adaptare la căldură fac ca impactul suplimentar al unei singure zile caniculare să fie relativ redus.
Cel mai mare impact economic este așteptat pe piața muncii, deoarece temperaturile extreme afectează capacitatea oamenilor de a lucra. Triodos estimează că doar scăderea productivității muncii ar putea reduce PIB-ul UE cu aproximativ 0,6%. În agricultură, producția ar putea scădea cu 3% până la 7%.
„La prima vedere, acest procent ar putea părea modest, însă reprezintă exact creșterea economică pe care UE o anticipa pentru acest an”, a transmis banca, referindu-se la impactul total de 180 de miliarde de euro.
Seceta a pus presiune și pe sistemul energetic european. Nivelul scăzut al Dunării din ultimele săptămâni a determinat reduceri importante ale producției la centrala nucleară Paks din Ungaria și a determinat România să dinamiteze o stâncă pentru a devia apa către ultimul reactor nuclear aflat în funcțiune. În același timp, navele care circulă pe Rin și Dunăre au fost nevoite să transporte încărcături mai mici.
În Austria, seceta ar fi provocat pierderi de aproximativ 1 miliard de euro în agricultură, potrivit Austrian Hail Insurance. Unele regiuni au primit, de la jumătatea lunii iunie, cu peste 75% mai puține precipitații decât în mod normal.
Triodos avertizează că actuala vară nu ar trebui tratată drept un fenomen excepțional. Pe măsură ce planeta se încălzește, perioadele de căldură extremă ar putea deveni o caracteristică permanentă a economiei europene.
Banca susține că efectele pot fi reduse prin măsuri precum sisteme de irigații mai eficiente, izolarea clădirilor, soluții de răcire și modificarea programului de lucru în perioadele de caniculă.
