Bugetul Apărării pe 2025, aviz pozitiv în comisiile din Parlament. Cel puțin 30% din fonduri ar urma să ajungă la înzestrare

62517203
Inquam Photos / George Calin

Proiectul de buget pentru 2025 al Ministerului Apărării Naţionale a fost avizat favorabil, marţi, în comisiile reunite de apărare ale Parlamentului, anunţă MApN.

„Este un buget care ţine cont de situaţia de securitate din proximitatea României şi de apartenenţa ţării noastre la structurile aliate ale NATO şi la misiunile UE”, a arătat ministrul Angel Tîlvăr.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a prezentat, marţi, membrilor comisiilor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, reunite în şedinţă comună la Palatul Parlamentului, bugetul propus pentru MApN în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025.

Potrivit MApN, Angel Tîlvăr a arătat că „bugetul MApN proiectat pentru anul 2025 este mai mare decât cel de anul trecut, fiind elaborat în contextul prudent şi echilibrat rezultat din Planul Fiscal agreat de Guvernul României cu Comisia Europeană, care prevede un complex de măsuri în vederea reducerii deficitului bugetar la un nivel sustenabil”.

El a subliniat că execuţia bugetară din anul precedent s-a situat foarte aproape de 100%, ceea ce a demonstrat capacitatea instituţiei de a administra eficient resursele alocate. De asemenea, prin proiectul de buget prezentat, România îşi respectă angajamentele asumate în cadrul Alianţei cu privire la alocarea resurselor pentru apărare.

Angel Tîlvăr: 2025, al nouălea an consecutiv în care România alocă cel puțin 2% din PIB pentru Apărare

„Este al nouălea an consecutiv în care România alocă minimum 2 la sută din PIB pentru apărare şi în care peste 30% din bugetul MApN este destinat înzestrării. De asemenea, este un buget care ţine cont de situaţia de securitate din proximitatea României şi de apartenenţa ţării noastre la structurile aliate ale NATO şi la misiunile UE”, a declarat Angel Tîlvăr.

Astfel, MApN arată că va avea alocată suma de 42,755 miliarde de lei (2,24 % din PIB), din care 37,121 miliarde de lei (1,94 % din PIB) la sursele de finanţare ”Buget de stat” şi ”Credite externe”. Din bugetul total repartizat, fonduri în cuantum de 13,791 miliarde de lei (32,25%) sunt planificate pentru achiziţia de echipamente majore cu destinaţie militară. Art. 39 al proiectului de lege amintit prevede alocarea pentru apărare a creditelor bugetare reprezentând maximum 2,5% din produsul intern brut, în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale.

Ministrul a arătat că bugetul permite MApN onorarea obligaţiilor asumate de România la organizaţiile internaţionale (bugetele comune NATO, NSPA etc.), precum şi finanţarea în condiţii corespunzătoare a misiunilor Armatei României, inclusiv susţinerea unor efective semnificative în teatrele de operaţii din Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Republica Centrafricană şi Marea Mediterană, sub egida NATO şi a UE.

Cheltuielile de personal (inclusiv plata pensiilor militare şi a indemnizaţiilor prevăzute în proiectul de buget la Titlul IX-Asistenţă socială) au fost dimensionate corespunzător şi acoperă toate nevoile din acest punct de vedere, a mai spus Angel Tîlvăr. În acest context, el a subliniat că, în baza unor măsuri destinate creşterii capacităţii de retenţie la nivelul personalului încadrat şi a atractivităţii profesiei militare, MApN a înregistrat, în anul 2024, un sold pozitiv la nivelul raportului intrări-ieşiri în/din sistem, de peste 6.400 de persoane (militari şi personal civil).

Printre priorităţile anului 2025 în domeniul achiziţiilor de tehnică militară modernă, Tîlvăr a amintit sistemele de rachete antiaeriene cu bătaie scurtă şi foarte scurtă SHORAD/VSHORAD, ”Maşina de luptă a infanteriei pe şenile” (MLI), ”Sistem de armament individual tip NATO”, sistemele moderne de comandă-control pentru eşaloane de tip batalion, brigadă şi divizie (C4I cu capabilităţi ISTAR), ”Transportor blindat pentru trupe – Etapa a II-a”, navele de patrulare maritimă şi modernizarea fregatelor T22R.

Totodată, s-a precizat că proiecţia alocărilor bugetare pentru perioada 2025-2028 va asigura cadrul pentru un ritm susţinut al modernizării Armatei României, atât în ceea ce priveşte achiziţiile de echipamente militare, cât şi a infrastructurii (inclusiv cea medicală şi de învăţământ).

Angel Tîlvăr a subliniat preocuparea permanentă a instituţiei pentru a angrena la maximum posibil industria naţională de apărare, atât cea cu capital majoritar de stat, cât şi cu capital privat în derularea programelor de înzestrare cu tehnică şi armament de ultimă generaţie.

”Toate programele de achiziţie iniţiate de MApN, precum şi cele care sunt în pregătire, sunt aliniate prevederilor OUG nr. 124/2023 privind derularea operaţiunilor de cooperare tehnologică şi industrială în domeniile apărării şi securităţii, ceea ce creează premisele pentru implicarea operatorilor economici din industria naţională de apărare în cadrul principalelor programe de înzestrare derulate de Ministerul Apărării Naţionale”, a arătat ministrul Angel Tîlvăr.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
Citește și...
Economia zonei euro, semnale pozitive. S&P Global: „Vedem o stabilizare şi o îmbunătăţire a perspectivelor”

Industria zonei euro arată semne de stabilizare la începutul anului, firmele depăşind dificultăţile legate de majorarea costurilor, dar ameninţarea taxelor vamale americane afectează perspectivele, arată rezultatele unui sondaj S&P Global.

România s-a împrumutat masiv pe piețele externe, la dobânzi ridicate. Costul primelor obligațiuni externe din 2025

Guvernul României a contractat luni un împrumut extern de 2,8 miliarde de euro și 1,25 miliarde de dolari, marcând prima ieșire pe piețele internaționale din acest an.

Legea bugetului pe 2025, dezbătută în Parlament. Incidente marca AUR și SOS, cu preoții lângă și noi ironii de la USR

Senatorii și deputații, s-au reunit prima ședință de plen comun din acest an pentru a dezbate bugetul și restructurările din parlament. Ziua nu a fost lipsită de incidente.

Recomandări
Dunărea a atins cel mai scăzut nivel din istorie. În locul apei de 2 metri adâncime, sunt plante de 2 metri înălțime

Din cauza secetei, Dunărea a atins un nou minim istoric, iar situația actuală depășește cel mai grav scenariu înregistrat în ultimii 40 de ani. 

Ce spun experții despre măsurile propuse de ministrul Educației după dezastrul PISA. ”Bă, mă leși?!”. Ce trebuie făcut

După rezultatele slabe înregistrate de elevii români la testele internaționale PISA, ministrul Educației vine cu primele măsuri. 

Cum ajung urșii să trăiască tot mai aproape de casele din România. Puii, crescuți tot mai des lângă oameni

Cercetătorii spun că ursoaicele învață de mici să își crească puii lângă sate și orașe.