BNR: Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă
Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, arată cea mai nouă prognoză a BNR.
Incertitudini şi riscuri crescute decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE, conform BNR.. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât vineri scăderea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 7% pe an, începând cu data de 8 iulie 2024.
”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, în principal sub influenţa efectelor de bază şi a modificărilor legislative din domeniul energiei, precum şi pe fondul decelerării creşterii preţurilor importurilor şi al ajustării descendente graduale a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt”, arată BNR.
Incertitudini şi riscuri crescute decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini şi riscuri însemnate rămân, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate impactului prezumat a fi exercitat asupra preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice de recentele modificări legislative, precum şi evoluţiei cotaţiei ţiţeiului.
Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Activitatea economică a crescut cu 0,4% în trimestrul I 2024, mai puţin decât s-a anticipat, după comprimarea cu 0,6% în trimestrul IV 2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar aşteptărilor.
Totodată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,1%, de la 3% în precedentele trei luni. Descreşterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să-şi accelereze creşterea în termeni anuali.
Evoluţia exportului net şi-a mărit influenţa contracţionistă în trimestrul I 2024, pe fondul majorării uşoare a ecartului dintre variaţia pozitivă a volumului importurilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului exporturilor, care a rămas în teritoriul negativ. Deficitul balanţei comerciale şi‑a menţinut totuşi constantă dinamică anuală, iar cel de cont curent şi-a redus-o considerabil faţă de trimestrul precedent, dată fiind şi accelerarea puternică a creşterii excedentului balanţei veniturilor secundare în acest interval, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Cele mai recente date şi analize indică o creştere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II şi vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.
Astfel, în luna aprilie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul şi cea a vânzărilor auto‑moto au consemnat salturi ample în raport cu mediile trimestrului I 2024, producţia industrială s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrărilor de construcţii a urcat din nou la un nivel de două cifre, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului.
Variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii şi-a mărit însă semnificativ ecartul pozitiv faţă de cea a exporturilor, în condiţiile unei majorări relativ mai pronunţate a acesteia în aprilie. Drept urmare, deficitul comercial şi-a accelerat puternic creşterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a dublat în raport cu perioada similară a anului precedent, inclusiv pe fondul deteriorării balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare.
Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în aprilie, într-un ritm alert, iar rata şomajului BIM s-a mărit doar uşor în aprilie-mai, până la 5,4%, rămânând sub nivelul mediu de 5,6 la sută înregistrat în ultimele două trimestre ale anului precedent. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal a continuat să se mărească pe ansamblul primelor trei luni ale anului şi s-a menţinut constantă în aprilie, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a rămas la un nivel deosebit de înalt în trimestrul I 2024, pentru ca în aprilie să se reducă abrupt, dar în principal pe seama unui efect de calendar. Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au accentuat trendul ascendent pe ansamblul trimestrului II, chiar şi în condiţiile unei scăderi considerabile în iunie, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a consemnat o nouă creştere trimestrială, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit evoluţia liniară în luna mai şi au înregistrat ulterior mici scăderi. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendentă moderată la mijlocul trimestrului II, dar au urcat şi au rămas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv în contextul fluctuaţiei aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, precum şi al evenimentelor politice din Europa, de natură să antreneze schimbări ale sentimentului pieţei financiare internaţionale şi ale percepţiei asupra riscului asociat regiunii. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în mai‑iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 5,8% în aprilie, după scăderea la 4,7% în martie, iar în luna mai a rămas relativ constantă, la 5,7%, în condiţiile în care componenta în lei a continuat să-şi accelereze creşterea în acest interval, iar ritmul celei în valută a reintrat pe o traiectorie uşor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut la 68,8% în mai, de la 68,9% în martie 2024.
