Val de scumpiri de la 1 august. BNR se așteaptă ca inflația să crească „considerabil” în lunile următoare

Consiliul de administrație al băncii centrale a hotărât, de asemenea, menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Inflația va urca mult deasupra prognozelor

Potrivit raportului publicat marți de BNR, rata anuală a inflației va fi afectată de mai mulți factori în perioada următoare. „Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA şi a accizelor, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp", se arată în documentul băncii centrale.

Cu toate acestea, oficialii BNR estimează că pachetul de măsuri fiscale va avea efecte pozitive pe termen lung. „În ansamblul său, pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi implementat din luna august este însă de natură să intensifice presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, în principal prin efectele exercitate asupra cererii agregate, şi să susţină o corecţie relativ rapidă şi consistentă a deficitului de cont curent, cu implicaţii favorabile asupra costurilor de finanţare a economiei şi asupra comportamentului cursului de schimb al leului, inclusiv în perspectivă", precizează raportul.

Evoluția recentă a inflației

Datele oficiale arată că rata anuală a inflației s-a menținut în aprilie 2025 la 4,85% (4,86% în martie) și a crescut în mai la 5,45%. Avansul față de sfârșitul trimestrului I 2025 este rezultatul continuării accelerării creșterii prețurilor alimentelor și energiei, care a devansat consistent ca impact noile scăderi de dinamică consemnate pe segmentele combustibili și produse din tutun și la nivelul subcomponentei mărfurilor nealimentare a inflației de bază.

Citește și

România își menține titlul de campioană la inflație în Uniunea Europeană. Ce arată ultimele date publicate de Eurostat

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt din nou trendul descendent, mărindu-se la 5,4% în mai, de la 5,2% în martie. Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut în mai 2025 la 5,4%, de la 5,1% în martie 2025.

Stagnarea economică în primul trimestru

Activitatea economică a stagnat în trimestrul I 2025, după ce a crescut cu 0,5% în precedentele trei luni, evoluție ce face probabilă o deschidere mai evidentă a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB a înregistrat o nouă scădere în T1 2025, la 0,3%, de la 0,5% în ultimul trimestru din 2024. Cererea internă a continuat însă să-și accelereze creșterea în termeni anuali, în principal pe seama dinamicii formării brute de capital fix, care a consemnat un salt, revenind consistent în teritoriul pozitiv.

În schimb, evoluția exportului net și-a mărit semnificativ impactul contracționist și în primul trimestru al anului curent, dată fiind amplificarea pe mai departe a decalajului negativ dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor. Drept urmare, deficitul comercial și-a reaccelerat puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar deficitul de cont curent și-a păstrat ritmul înalt de creștere în termeni anuali.

Piața muncii și costurile salariale

Pe piața muncii, noile date arată descreșteri ale efectivului salariaților din economie în lunile martie și aprilie 2025, dar și o scădere a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) pe ansamblul intervalului aprilie-mai, după ce aceasta a urcat la 6% în trimestrul I.

Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă însă relativ lent în aprilie 2025, rămânând pe palierul de două cifre, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a înregistrat un nou salt în debutul trimestrului II, ajungând la 21,8%.

Normalizarea piețelor financiare

Reprezentanții băncii centrale subliniază că piețele financiare s-au ameliorat în perioada recentă. „Condiţiile de pe piaţa financiară au tendința să se normalizeze în a doua jumătate a trimestrului II, pe fondul detensionării mediului politic intern după încheierea calendarului electoral şi al progresului discuţiilor vizând formarea noii coaliţii de guvernare şi configurarea pachetului de măsuri fiscale corective, de natură să atenueze îngrijorările investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare", se menționează în raportul BNR.

Cursul de schimb leu/euro s-a înscris pe o traiectorie descendentă și și-a accentuat ușor descreșterea în prima parte a lui iunie, dar a revenit ulterior la valorile atinse spre sfârșitul lunii precedente. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ, recuperând în totalitate pierderea de valoare din prima parte a lunii mai.

Riscuri și incertitudini

Banca centrală avertizează că persistă numeroase riscuri pentru evoluția economiei. Incertitudini rămân asociate măsurilor corective suplimentare ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice continuă să provină din mediul extern, în condițiile războiului din Ucraina și ale situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul incertitudinii și efectelor potențial generate de politica comercială a SUA și de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state.

„În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice", subliniază reprezentanții BNR.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II, ajungând la 9,7% în mai, de la 9,2% în martie, în principal pe seama împrumuturilor în lei acordate societăților nefinanciare.

Articol recomandat de sport.ro

"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"