Rate mai mari pentru cei cu credite în lei. BNR mărește dobânda cheie la 2,5 %

×
Publicitate

Banca Naţională a decis luni să mărească dobânda sa de politică monetară, de la 2,25 la 2,5 la sută pe an.

În conferinţa susţinută pentru a explica motivele acestei decizii, guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că se va retrage de la conducerea BNR, anul viitor, când îi expira mandatul.

Dobânda cheie era nemodificată din luna februarie a acestui an, când a fost majorată la 2,25% pe an.

De asemenea, Consiliul a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an, de la 1,25% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,5% pe an de la 3,25% pe an.

Totodată, reprezentanţii băncii centrale au decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, va susţine la ora 15:00 un briefing de presă.

"Nu mai pot. Am 70 de ani, nu? ... Nu este de actualitate întrebarea. De actualitate este soliditatea acestei instituţii. Credibilitatea ei este esenţială. În afară de dobânzi, curs, rezervă minimă obligatorie şi lucrul cu pieţele, credibilitatea este instrumentul principal cu care lucrăm. Şi aţi preluat, îmi permit să vă spun, cu mare uşurinţă nişte poveşti din acestea cum e cea cu aurul, dacă tot m-aţi stimulat. Mă întreb aşa: 'Cam câţi economişti au putut să înghită găluşca asta cu dobânzile la aur?' Păi, când ai dobânzi negative la valută, la monedă, nu? aurul tot timpul a oferit o dobândă cu mult mult mai mică decât cea oferită la depozitele în monedele de rezervă: euro, dolar. Când erau, de exemplu, înainte de criză, cele la dolar, la euro 4-5%, aurul dacă dădea şi el 1-2%. Dacă! Şi numai pe anumite perioade. Deci, ajung celelalte la zero şi la minus şi hai să spun câteva televiziuni să înghită găluşca asta, să facă dezbateri cu faptul că exact când sunt dobânzi negative la monede, vezi Doamne pe aur se poate câştiga pe dobândă. Ei, asta e cam mult!", a spus Isărescu,

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
De la „strivit” mingi de tenis la scris cărți, afaceri și modeling: Ana Bogdan și-a găsit ocupație după retragere
De la „strivit” mingi de tenis la scris cărți, afaceri și modeling: Ana Bogdan și-a găsit ocupație după retragere
Citește și...
61945636
Statul UE care face lege pentru a atrage străini. Are nevoie de muncitori și salariile cresc încontinuu

Statul din UE se confruntă cu cel mai mare deficit de specialiști din istoria recentă.

61957972
Românii care se întorc în țară pot primi de la stat 40.000 de euro, nerambursabili

Sătui de străinătate, unii românii plecați la muncă se pot întoarce acasă, unde statul îi ajută să-și deschidă o afacere. Le dă 40 de mii de euro, pe care nu trebuie să îi dea înapoi.

61957878
Decizie radicală în industria de îmbrăcăminte. De ce renunță Zara și H&M la aceste haine

Purtătorii de cuvânt ai companiilor au confirmat că s-au angajat să interzică până în 2020 folosirea mohairului, o fibră apreciată pentru fineţea şi lejeritatea ei.

Recomandări
Parlamentul european shutter
Parlamentul European cere UE să ia în calcul o operațiune navală în Marea Neagră. Ce sprijin ar putea primi România

Parlamentul European (PE) solicită UE să ia în considerare desfăşurarea unei operaţiuni navale în Marea Neagră, ca urmare a ultimelor atacuri soldate cu victime împotriva unor nave comerciale civile. 

Liceu maceta pitesti pro
Filmul atacului cu maceta dintr-un liceu din Pitești. Ce le-a cerut elevul de 15 ani celor doi colegi înainte să îi taie, în toaletă

Continuă seria incidentelor grave din școli, de această dată într-un liceu din Pitești. Un elev de 15 ani, care venise de dimineață la școală înarmat cu o macetă, după cum susține directoarea unității de învățământ, a rănit un coleg.

Cedo
Oficial. CEDO a decis că salariile restante câștigate de magistrați în instanță pot fi plătite eșalonat de statul român

CEDO a declarat inadmisibile, joi, toate cele cinci cereri formulate împotriva României de magistrați care reclamau plata integrală a unor drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive.