Bloomberg: Ungaria a ieşit probabil din recesiune, în timp ce România înregistrează progrese constante ale economiei
Un studiu realizat de Bloomberg în rândul economiştilor prezintă situația actuală a câtorva state din UE, printre care și România.
În trimestrul doi din 2023, Ungaria a ieşit probabil din cea mai lungă recesiune de la criza financiară globală din 2008, chiar dacă războiul din Ucraina continuă să submineze creşterea economică în aripa estică a Uniunii Europene, în timp ce România este o excepţie - înregistrând progrese constante ale PIB-ului de la pandemie, arată rezultatele unui studiu realizat de Bloomberg în rândul economiştilor, potrivit Agerpres.
Aceştia estimează că în perioada aprilie-iunie 2023 economia ungară a crescut cu 0,2%, comparativ cu trimestrul precedent, prima astfel de creştere din trimestrul doi din 2022. În ritm anual, PIB-ul Ungariei s-a contractat cu 1,4%. În cazul României, economiştii se aşteaptă la un avans de 0,2% în perioada aprilie-iunie 2023 (comparativ cu trimestrul precedent), şi de 2,5% faţă de trimestrul doi din 2022.
Banca Naţională a României previzionează "o creştere modestă" în trimestrele doi şi trei, păstrând expansiunea din acest an la un nivel "relativ scăzut".
Economia Poloniei e în scădere, Slovacia, pe plus
Polonia, cea mai mare economie a regiunii, a înregistrat probabil o scădere de 2,3% în perioada aprilie-iunie 2023, comparativ cu trimestrul precedent, al treilea declin de anul trecut. Confruntându-se cu cea mai rapidă creştere a preţurilor din ultimul sfert de secol, PIB-ul Poloniei s-a contractat cu 0,3% în ritm anual.
Tendinţa se extinde în regiune. În Cehia, unde inflaţia a scăzut în iunie sub 10%, pentru prima dată din ultimele 16 luni, economia crescut cu doar 0,1% în perioada aprilie-iunie 2023, comparativ cu trimestrul precedent.
În ritm anual, economia Slovaciei a urcat cu 1,5%, depăşind aşteptările, în timp ce Serbia a înregistrat o creştere peste aşteptări, de 1,7%. Şi Bulgaria ar urma să raporteze o creştere modestă în trimestrul doi din 2023.
Impactul invaziei Rusiei a provocat cea mai gravă criză a costului vieţii în Europa, după ce inflaţia a depăşit 10%, determinând băncile centrale să majoreze dobânzile, ceea ce a avut ca rezultat reducerea cheltuielilor de către firme şi consumatori, afectând creşterea în majoritatea economiilor de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Tomas Dvorak, economist la Oxford Economics, susţine că efectele inflaţiei şi a înăspririi politicii monetare ar fi trebuit să înceapă să se atenueze la finalul trimestrului precedent, chiar dacă cererea slabă din zona euro afectează exporturile.
"În condiţiile în care inflaţia se atenuează şi băncile centrale se îndreaptă spre normalizarea politicii monetare, cererea internă ar urma să se redreseze. Dar credem că această redresare va fi graduală, şi nu va atinge o viteză semnificativă înainte de finalul anului", a adăugat Dvorak.
