BCE a majorat pentru a zecea oară la rând dobânda de politică monetară. Inflația încă amenință zona euro

BCE
Profimedia

Presiunea inflaționistă nu a scăzut suficient de mult în zona euro pentru a permite băncii centrale o întrerupere a lanțului de majorări consecutive a dobânzii cheie, care „dă tonul” creditării în moneda unică europeană.

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, o nouă majorare a dobânzii de referinţă, cea de a zecea majorare consecutivă, care a urcat costul creditului la cel mai ridicat nivel din istoria instituţiei, dar a semnalat că a ajuns probabil la sfârşitul ciclului său de înăsprire a politicii monetare, transmite Reuters, citat de Agerpres.

"Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 4,50%, 4,75% şi, respectiv, 4,00% începând cu data de 20 septembrie 2023", se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii de joi a Consiliului guvernatorilor BCE.

Ca urmare a decizie adoptate joi, dobânda plătită de BCE pentru depozitele băncilor comerciale a ajuns la 4%, cel mai ridicat nivel de la lansarea monedei euro în 1999. În urmă cu doar 14 luni, aceeaşi dobândă era la un minim record de minus 0,5%, ceea ce însemna că băncile plăteau pentru a-şi depozita numerarul în siguranţă la BCE.

Pieţele şi economiştii se aşteaptă ca decizia de joi să fie ultima majorare a costului creditului adoptată de BCE şi acum se aşteaptă la o pauză îndelungată, urmată de reduceri de dobândă în a doua jumătate a anului următor.

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

"Pe baza evaluării sale actuale, Consiliul guvernatorilor consideră că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE au atins niveluri care, menţinute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanţial la revenirea la momentul oportun a inflaţiei la nivelul ţintei", se precizează în comunicatul de presă al instituţiei de la Frankfurt.

Revenirea inflaţiei la nivelul ţintă ar urma să aibă loc mai lent decât se estima în precedentele prognoze ale BCE, publicate în luna iunie. Conform proiecţiilor macroeconomice din luna septembrie pentru zona euro ale experţilor BCE, rata medie a inflaţiei se va situa la 5,6% în 2023, la 3,2% în 2024 şi la 2,1% în 2025. Aceste valori reprezintă o revizuire în sens ascendent pentru anii 2023 şi 2024 şi o revizuire în sens descendent pentru anul 2025. Revizuirea pentru 2023 şi 2024 reflectă cu precădere o traiectorie mai ascendentă a preţurilor produselor energetice. Presiunile inflaţioniste la nivelul inflaţiei de bază rămân ridicate, deşi majoritatea indicatorilor au început să se diminueze. Experţii BCE au revizuit în sens uşor descendent traiectoria proiectată a inflaţiei exclusiv produse energetice şi alimente, care ar trebui să se plaseze, în medie, la 5,1% în 2023, la 2,9% în 2024 şi la 2,2% în 2025.

Atenţia analiştilor se îndreaptă spre conferinţa de presă a preşedintelui BCE, Christine Lagarde, programată să înceapă la ora 14:45 (ora Europei Centrale), ocazie cu care şeful BCE va face comentarii asupra motivelor aflate la baza deciziilor adoptate joi.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.