BCE a majorat pentru a zecea oară la rând dobânda de politică monetară. Inflația încă amenință zona euro

BCE
Profimedia

Presiunea inflaționistă nu a scăzut suficient de mult în zona euro pentru a permite băncii centrale o întrerupere a lanțului de majorări consecutive a dobânzii cheie, care „dă tonul” creditării în moneda unică europeană.

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, o nouă majorare a dobânzii de referinţă, cea de a zecea majorare consecutivă, care a urcat costul creditului la cel mai ridicat nivel din istoria instituţiei, dar a semnalat că a ajuns probabil la sfârşitul ciclului său de înăsprire a politicii monetare, transmite Reuters, citat de Agerpres.

"Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 4,50%, 4,75% şi, respectiv, 4,00% începând cu data de 20 septembrie 2023", se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii de joi a Consiliului guvernatorilor BCE.

Ca urmare a decizie adoptate joi, dobânda plătită de BCE pentru depozitele băncilor comerciale a ajuns la 4%, cel mai ridicat nivel de la lansarea monedei euro în 1999. În urmă cu doar 14 luni, aceeaşi dobândă era la un minim record de minus 0,5%, ceea ce însemna că băncile plăteau pentru a-şi depozita numerarul în siguranţă la BCE.

Pieţele şi economiştii se aşteaptă ca decizia de joi să fie ultima majorare a costului creditului adoptată de BCE şi acum se aşteaptă la o pauză îndelungată, urmată de reduceri de dobândă în a doua jumătate a anului următor.

Citește și
FMI
Concluzia FMI după evaluarea de la București: România are nevoie de „un mix de politici şi reforme structurale ambiţioase”

"Pe baza evaluării sale actuale, Consiliul guvernatorilor consideră că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE au atins niveluri care, menţinute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanţial la revenirea la momentul oportun a inflaţiei la nivelul ţintei", se precizează în comunicatul de presă al instituţiei de la Frankfurt.

Revenirea inflaţiei la nivelul ţintă ar urma să aibă loc mai lent decât se estima în precedentele prognoze ale BCE, publicate în luna iunie. Conform proiecţiilor macroeconomice din luna septembrie pentru zona euro ale experţilor BCE, rata medie a inflaţiei se va situa la 5,6% în 2023, la 3,2% în 2024 şi la 2,1% în 2025. Aceste valori reprezintă o revizuire în sens ascendent pentru anii 2023 şi 2024 şi o revizuire în sens descendent pentru anul 2025. Revizuirea pentru 2023 şi 2024 reflectă cu precădere o traiectorie mai ascendentă a preţurilor produselor energetice. Presiunile inflaţioniste la nivelul inflaţiei de bază rămân ridicate, deşi majoritatea indicatorilor au început să se diminueze. Experţii BCE au revizuit în sens uşor descendent traiectoria proiectată a inflaţiei exclusiv produse energetice şi alimente, care ar trebui să se plaseze, în medie, la 5,1% în 2023, la 2,9% în 2024 şi la 2,2% în 2025.

Atenţia analiştilor se îndreaptă spre conferinţa de presă a preşedintelui BCE, Christine Lagarde, programată să înceapă la ora 14:45 (ora Europei Centrale), ocazie cu care şeful BCE va face comentarii asupra motivelor aflate la baza deciziilor adoptate joi.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Mesajul COSR după ce Gabi Szabo a împlinit 50 de ani: ”Sportivă de aur! Eveniment deosebit”
GALERIE FOTO Mesajul COSR după ce Gabi Szabo a împlinit 50 de ani: ”Sportivă de aur! Eveniment deosebit”
Citește și...
Concluzia FMI după evaluarea de la București: România are nevoie de „un mix de politici şi reforme structurale ambiţioase”
Concluzia FMI după evaluarea de la București: România are nevoie de „un mix de politici şi reforme structurale ambiţioase”

Fondul Monetar Internaţional solicită României „un mix adecvat” de politici şi reforme structurale ambiţioase pentru a sprijini creşterea, a restabili sustenabilitatea fiscală şi a proteja stabilitatea financiară.

Mugur Isărescu: Euro nu mai are cum să coboare sub 5 lei. România ar putea evita recesiunea
Mugur Isărescu: Euro nu mai are cum să coboare sub 5 lei. România ar putea evita recesiunea

„Nu cred că vom avea recesiune” – spune guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, în contextul în care economia României a scăzut cu 0,2% în trimestrul al treilea, conform Institutului Național de Statistică.

Cum a răspuns Isărescu atunci când a fost întrebat dacă oprirea rafinăriei Lukoil poate duce motorina la 9 lei pe litru
Cum a răspuns Isărescu atunci când a fost întrebat dacă oprirea rafinăriei Lukoil poate duce motorina la 9 lei pe litru

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, este de părere că România are toate șansele să gestioneze fără șocuri situația provocată de sancțiunile impuse de Statele Unite companiei Lukoil și partenerilor săi.

Recomandări
Ce se știe despre moartea Sarei, fetița de 2 ani sedată la o clinică fără autorizație. Copila avea afecțiuni nediagnosticate
Ce se știe despre moartea Sarei, fetița de 2 ani sedată la o clinică fără autorizație. Copila avea afecțiuni nediagnosticate

Un caz tulburător petrecut la o clinică de stomatologie din capitală aduce în discuția nerespectarea sau lipsa unor proceduri și mai ales, din nou, lipsa unor autorizații în cazul unor unități sanitare private.

30 de ani de PRO TV. 2009 - Anul crizei totale: România se prăbușește economic, dar câștigă la Haga împotriva Ucrainei
30 de ani de PRO TV. 2009 - Anul crizei totale: România se prăbușește economic, dar câștigă la Haga împotriva Ucrainei

Continuăm campania noastră ”30 de ani în 30 de zile” cu 2009, un an pe care istoria îl va reține sub un singur cuvânt: Criză.

MAE l-a chemat pe ambasadorul Rusei să-i arate resturile unei drone: Dovezi solide ale violării spaţiului aerian românesc
MAE l-a chemat pe ambasadorul Rusei să-i arate resturile unei drone: Dovezi solide ale violării spaţiului aerian românesc

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat, vineri, la sediul MAE, unde i s-au prezentat ”dovezi palpabile, ample şi solide, ale violării spaţiului aerian al României” de către o dronă în noaptea de 10 spre 11 noiembrie.