BCE a majorat pentru a zecea oară la rând dobânda de politică monetară. Inflația încă amenință zona euro

62289444
Profimedia

Presiunea inflaționistă nu a scăzut suficient de mult în zona euro pentru a permite băncii centrale o întrerupere a lanțului de majorări consecutive a dobânzii cheie, care „dă tonul” creditării în moneda unică europeană.

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, o nouă majorare a dobânzii de referinţă, cea de a zecea majorare consecutivă, care a urcat costul creditului la cel mai ridicat nivel din istoria instituţiei, dar a semnalat că a ajuns probabil la sfârşitul ciclului său de înăsprire a politicii monetare, transmite Reuters, citat de Agerpres.

"Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 4,50%, 4,75% şi, respectiv, 4,00% începând cu data de 20 septembrie 2023", se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii de joi a Consiliului guvernatorilor BCE.

Ca urmare a decizie adoptate joi, dobânda plătită de BCE pentru depozitele băncilor comerciale a ajuns la 4%, cel mai ridicat nivel de la lansarea monedei euro în 1999. În urmă cu doar 14 luni, aceeaşi dobândă era la un minim record de minus 0,5%, ceea ce însemna că băncile plăteau pentru a-şi depozita numerarul în siguranţă la BCE.

Pieţele şi economiştii se aşteaptă ca decizia de joi să fie ultima majorare a costului creditului adoptată de BCE şi acum se aşteaptă la o pauză îndelungată, urmată de reduceri de dobândă în a doua jumătate a anului următor.

"Pe baza evaluării sale actuale, Consiliul guvernatorilor consideră că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE au atins niveluri care, menţinute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanţial la revenirea la momentul oportun a inflaţiei la nivelul ţintei", se precizează în comunicatul de presă al instituţiei de la Frankfurt.

Revenirea inflaţiei la nivelul ţintă ar urma să aibă loc mai lent decât se estima în precedentele prognoze ale BCE, publicate în luna iunie. Conform proiecţiilor macroeconomice din luna septembrie pentru zona euro ale experţilor BCE, rata medie a inflaţiei se va situa la 5,6% în 2023, la 3,2% în 2024 şi la 2,1% în 2025. Aceste valori reprezintă o revizuire în sens ascendent pentru anii 2023 şi 2024 şi o revizuire în sens descendent pentru anul 2025. Revizuirea pentru 2023 şi 2024 reflectă cu precădere o traiectorie mai ascendentă a preţurilor produselor energetice. Presiunile inflaţioniste la nivelul inflaţiei de bază rămân ridicate, deşi majoritatea indicatorilor au început să se diminueze. Experţii BCE au revizuit în sens uşor descendent traiectoria proiectată a inflaţiei exclusiv produse energetice şi alimente, care ar trebui să se plaseze, în medie, la 5,1% în 2023, la 2,9% în 2024 şi la 2,2% în 2025.

Atenţia analiştilor se îndreaptă spre conferinţa de presă a preşedintelui BCE, Christine Lagarde, programată să înceapă la ora 14:45 (ora Europei Centrale), ocazie cu care şeful BCE va face comentarii asupra motivelor aflate la baza deciziilor adoptate joi.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO | Fiica unui fost mare atacant fură inimile americanilor! Tatăl ei a fost coleg cu Miodrag Belodedici
FOTO | Fiica unui fost mare atacant fură inimile americanilor! Tatăl ei a fost coleg cu Miodrag Belodedici
Citește și...
AmCham România: „Taxa pe cifra de afaceri este, de fapt, o taxă pe investiţii”

Noua taxă pe cifra de afaceri este, de fapt, o taxă pe investiţii, iar lipsa de transparenţă şi dialog generează impredictibilitate pentru investitorii români şi străini, avertizează Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România).

 

Rădulescu, BNR: După 2013 - 2014 încoace, s-a vărsat oala de lapte şi am ajuns în situaţia de astăzi, cu deficite mari

România are în ultimele decenii o evoluţie spectaculoasă a economiei, însă reversul medaliei este reprezentat de deficitul bugetar şi de cel de cont curent, spune Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR).

Ministrul Cercetării: ”Investim 524 de milioane de euro pentru dezvoltarea serviciilor publice electronice”

Premierul Marcel Ciolacu a cerut ca, până la sfârșitul lunii octombrie, ministerele să prezinte proiecte de dezvoltare a serviciilor publice digitale, necesare proiectului de e-guvernare.

Recomandări
România cheltuie bani pentru digitalizare, dar rămâne în urmă. Ce se întâmplă cu serviciile online ale statului

România înregistrează un rezultat paradoxal în procesul de digitalizare a administrației publice. Deși statul a făcut investiții semnificative în infrastructura digitală și a alocat sute de milioane de euro, utilizarea serviciilor online este în scădere.

Români păcăliți de o agenție de turism. Au aflat că nu au rezervări când se pregăteau să plece în vacanță

Mai mulți oameni acuză o agenție de turism din Târgu Mureș că au plătit pentru vacanțe în care nu au mai plecat, ori nu au beneficiat de serviciile promise.

Victor Ponta refuză să spună cu ce persoane importante a discutat în Mykonos: ”Pentru că trebuie să avem un Guvern”

Fostul premier Victor Ponta, în prezent deputat și susținător al grupului Uniți pentru România (UPR) din Parlament, spune că a fost plecat pe insula Mykonos împreună cu ceilalți politiceni, judecători și oameni de afaceri ”pentru a promova România”.