Banca Centrală Europeană a majorat dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază

Banca Centrală Europeană
Shutterstock

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să majoreze dobânda de referinţă cu 50 puncte de bază, ignorând haosul de pe pieţele financiare şi solicitările investitorilor privind renunţarea la înăsprirea politicii monetare până la revenirea încrederii.

„Inflaţia este prognozată să rămână mult prea ridicată pentru o perioadă îndelungată de timp. De aceea, Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE, în linie cu angajamentul său de a asigura o revenire ordonată a inflaţiei la ţinta pe termen mediu de 2%", se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii de joi a Consiliului guvernatorilor BCE, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Începând cu data de 22 martie, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 3,50%, 3,75% şi, respectiv, 3,00%.

Cu toate acestea, în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii Consiliului guvernatorilor BCE, instituţia de la Frankfurt nu a mai spus că va continua să majoreze dobânzile în lunile următoare, în pofida declaraţiilor mai multor decidenţi care au făcut apel pentru mai multe mişcări importante pe partea de dobândă pentru a contracara inflaţia.

„Nivelul ridicat de incertitudine consolidează importanţa unei abordări pe bază de date în ceea ce priveşte deciziile de politică monetară ale Consiliului Guvernatorilor", a precizat BCE.

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

Acţiunile băncilor din zona euro, în cădere liberă

În ultimele zile, acţiunile băncilor din zona euro au fost în cădere liberă, influenţate mai întâi de colapsul băncii americane SVB, apoi de prăbuşirea valorii băncii elveţiene Credit Suisse. Însă, joi, Banca Naţională a Elveţiei a anunţat că a acordat Credit Suisse o linie de ajutor în valoare de 54 de miliarde de dolari, o dovadă importantă de încredere care a condus la creşterea cotaţiei acţiunilor Credit Suisse cu peste 20% şi a impulsionat şi acţiunile altor bănci.

„Consiliul guvernatorilor monitorizează îndeaproape actualele tensiuni de pe piaţă şi este pregătit să răspundă aşa cum va fi nevoie pentru a păstra stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară în zona euro. Sectorul bancar din zona euro este rezistent, cu poziţii solide de capital şi lichiditate. În orice caz, arsenalul BCE este complet echipat pentru a oferi sprijin de lichiditate sistemului financiar din zona euro dacă va fi nevoie, pentru a asigura o transmitere fără probleme a politicii monetare", se arată în comunicatul de presă al BCE.

Atenţia analiştilor se îndreaptă spre conferinţa de presă a preşedintelui BCE, Christine Lagarde, programată să înceapă la ora 14:45 (ora Europei Centrale), ocazie cu care şeful BCE va face comentarii asupra motivelor aflate la baza deciziilor adoptate joi. 

BCE se aşteaptă la o creştere mai puternică şi o inflaţie mai redusă în zona euro în 2023

Zona euro ar urma să înregistreze o inflaţie mai redusă şi o creştere economică mai puternică decât se anticipa în 2023, ca urmare a declinului preţurilor la energie şi a faptului că economia a rezistat mai bine la contextul internaţional dificil, arată cele mai noi prognoze publicate joi de Banca Centrală Europeană (BCE), informează AFP.

Astfel, conform estimărilor economiştilor de la BCE, inflaţia medie în zona euro ar urma să ajungă la 5,3% în 2023, faţă de un avans de 6,3% prognozat în luna decembrie, pentru ca ulterior să se reducă la 2,9% în 2024 şi la 2,1% în 2025. În paralel, însă, inflaţia de bază a continuat să crească în luna februarie şi economiştii BCE se aşteaptă ca aceasta să atingă o medie de 4,6% în 2023, semnificativ mai mare decât în prognozele din decembrie. Ulterior, inflaţia de bază se va reduce până la 2,5% în 2024 şi 2,2% în 2025.

De asemenea, BCE şi-a revizuit în sus estimările privind creşterea economică înregistrată de zona euro, până la 1% în 2023, de la 0,5% cât estima anterior, pentru ca în 2024 şi 2025 ritmul de creştere să accelereze la 1,6%, susţinut de o piaţă a muncii robustă, îmbunătăţirea încrederii şi o revenire a veniturilor reale.

BCE subliniază însă că noile sale prognoze macroeconomice au fost finalizate la începutul lunii martie, înainte de recentele tensiuni de pe pieţele financiare. "În consecinţă, aceste tensiuni creează o incertitudine suplimentară cu privire la scenariile de bază privind inflaţia şi creşterea economică", subliniază instituţia de la Frankfurt.

Tot joi, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să majoreze cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative, ignorând haosul de pe pieţele financiare şi solicitările investitorilor privind renunţarea la înăsprirea politicii monetare până la revenirea încrederii. Începând cu data de 22 martie, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 3,50%, 3,75% şi, respectiv, 3,00%.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Varianta candidatului comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pusă sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.