Apa i-a adus uneia dintre cele mai importante companii romanesti un profit de aproape jumatate de miliard de lei in trei luni
Producatorul de energie Hidroelectrica, una dintre cele mai importante companii de stat, a inregistrat in primele trei luni din acest an un profit brut de 482 milioane de lei.
Profitul inregistrat este cu o suta demilioane de lei mai mare decat castigul consemnat in perioada similara din 2016. Mai mult, Hidroelectrica estimeaza, pentru perioada ianuarie-aprilie 2017, un profit brut de 600 de milioane de lei.
”Suntem intr-o perioada de debite mici, secetoasa. La sfarsitul primelor trei luni am incheiat cu o productie de 3,5 TWh, la care se vor adauga 1,3 TWh din luna aprilie”, a afirmat directorul general al Hidroelectrica, Ovidiu Agliceru, pentru news.ro. Pentru intregul an 2017, Hidroelectria si-a propus sa obtina un profit brut de 1,2 miliarde de lei, la venituri de 3,1 miliarde lei.
In 2016, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 3,3 miliarde lei si un profit brut de 1,5 miliarde lei. ”Noi prognozam productia anuala de energie in mod prudential, fara a expune Hidroelectrica riscului hidrologic. Am prevazut in buget pentru acest an venituri echivalente unei productii de 14,5 TWh, fata de anul trecut, cand am realizat si obtinut veniturile aferente a 17,6 TWh”,a precizat Agliceru.
Piata asteapta listarea Hidroelectrica la bursa
Managerul estimeaza ca listarea la bursa a Hidroelectrica, un eveniment mult asteptat pe piata de capital si care nu are inca un termen clar din partea actualului guvern, ar putea aduce la buget circa un miliard de euro.
”Noi ne-am indeplinit obligatiile in ceea ce priveste listarea. Am intocmit si intocmim toate lucrarile solicitate ori de cate ori este nevoie. Lucram la documentatia necesara listarii inca de cand compania era in insolventa. Statul va lista un pachet de 15%, plus alte 5% de la Fondul Proprietatea, care vrea sa isi vanda o parte din actiunile detinute”, a explicat Agliceru.
O piedica in calea listarii este reprezentanta, insa, de investitiile nerentabile, unele incepute inainte de 1990. ”Investitiile nerentabile reprezinta una din cauzele intrarii companiei in insolventa. Ne referim la 17 obiective de investitii cu functiuni complexe, al caror rol principal nu este productia de energie electrica. Pentru a fi finalizate, ar trebui ca Hidroelectrica sa investeasca inca doua miliarde de euro. Acestea nu pot fi continuate de Hidroelectrica, pentru ca nu sunt profitabile, nu pot fi amortizate si, in situatia in care vor fi continuate de noi, ar diminua cu cele doua miliarde de euro valoarea societatii la listare”, a precizat directorul Hidroelectrica.
Banii din listare ar putea ajunge la bugetul statului, in prezent facandu-se demersuri in acest sens. ”Altfel, se ajunge in situatia Electrica, care a incasat o suma mare de bani si nu i-a folosit nici in momentul de fata. Ii tine in banci”, a afirmat Agliceru.
Compania are in banci 2,7 miliarde de lei
Hidroelectrica a devenit, in perioada insolventei, compania de stat cu cel mai mult cash, avand in prezent depozite in banci de peste 2,7 miliarde lei, in conditiile in care depune lunar la banci peste o suta de milioane lei, potrivit directorului general. Hidroelectrica si-a programat in acest an investitii de 470 milioane lei, cea mai mare parte in retehnologizarea hidrocentralei Stejaru si in terminarea centralelor hidroelectrice Nehoiasu-caderea Surduc, Racovita, Bretea, Dumitra, Bumbesti si Rastolita.
Anul trecut, producatorul de energie a platit apraoape 80 milioane euro pentru investitiile in centrale noi si retehnologizari. Hidrocentrala Stejaru, care a fost oprita intre 1 martie si 15 aprilie, conform programului de retehnologizare, functioneaza acum cu cinci hidroagregate, iar hidroegregatul numarul 6 este retras din exploatare pentru retehnologizare.
Curtea de Apel Bucuresti a decis, pe 30 martie, inchiderea definitiva a procedurii insolventei Hidroelectrica, dupa aproape cinci ani de la deschiderea procedurii.
Hidroelectrica s-a aflat in insolventa in perioada iunie 2012 - iunie 2016, timp in care a reziliat toate cele 11 contracte cu asa numitii "baieti destepti", un mecanism de privatizare a profitului demarat in 2004 si care a prejudiciat compania cu circa 1,1 miliarde de euro doar in perioada 2006-2012, potrivit calculelor fostului administrator judiciar.
