Codrut Seres, condamnat definitiv la 4 ani de inchisoare cu executare in dosarul Hidroelectrica
Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a condamnat definitiv luni pe fostul ministru al Economiei Codrut Seres la 4 ani de inchisoare cu executare in dosarul Hidroelectrica.
Un complet de cinci judecatori de la instanta suprema a respins apelul declarat de Codrut Seres si a mentinut sentinta data de instanta de fond in martie 2014. Fostul ministru se afla deja in penitenciar, el fiind condamnat in ianuarie 2015 la 4 ani si 8 luni inchisoare in dosarul privatizarilor strategice.
Tot in acest dosar, trei membri din fosta conducere a Hidroelectrica au fost condamnati la cate 7 ani inchisoare: Eugen Pena (director general), Traian Oprea (director general) si George Asan (director Directia furnizare). Acestia primisera la instanta de fond cate 5 ani inchisoare, pedepsele fiind majorate acum de completul de cinci judecatori.
Codrut Seres si membrii din fosta conducere de la Hidroelectrica au fost trimisi in judecata de procurorii DIICOT pe 30 septembrie 2011.
Procurorii sustin ca Eugen Pena a initiat si a constituit o asociere infractionala impreuna cu ceilalti inculpati si, in virtutea functiilor de conducere detinute in cadrul SC Hidroelectrica SA, acestia au desfasurat activitati care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societatii si bugetului consolidat al statului.
Activitatea infractionala a vizat modalitatea de contractare a cantitatilor de energie electrica rezultate din productia proprie si din achizitiile de la alti producatori, in conditii total nefavorabile societatii si a condus la imposibilitatea asigurarii, in anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare functionarii in siguranta a Sistemului Energetic National - ramura strategica a economiei nationale, aspect de natura sa submineze economia nationala.
In sarcina acestora se retine ca, in cursul anului 2003, in contextul aparitiei fenomenului de seceta hidrologica pentru fluviul Dunarea si a prognozelor meteorologice privind situatia hidrologica pe raurile interioare, nu au invocat clauza de forta majora inserata in contractele de furnizare a energiei electrice, pana la normalizarea regimului hidrologic, si nici nu au luat masuri in vederea renegocierii preturilor, cu consecinta inregistrarii unei pierderi financiare considerabile de catre SC Hidroelectrica SA.
Astfel, in conditiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra functionarii in siguranta a Sistemului Energetic National, inculpatii nu au procedat la reducerea cantitatilor de energie electrica aferente contractelor comerciale incheiate cu consumatorii eligibili si furnizorii licentiati de pe piata concurentiala, ci au actionat in sensul onorarii in totalitate a cantitatilor contractate sau chiar depasirii acestora, prin achizitia de energie de la producatorii termo la preturi mult mai mari decat cele stabilite conform contractelor de vanzare de energie electrica.
Se mai retine ca, in perioada 2002 - 2003, inculpatii au dispus cumpararea de energie electrica de la SC Termoelectrica SA la preturi mari si au revandut energia electrica catre furnizorii licentiati si consumatorii eligibili la preturi mult diminuate fata de preturile stipulate in contractele incheiate cu acestia.
In perioada 2003 - 2004, inculpatii au actionat in sensul incheierii in mod ilegal a unui numar de patru contracte de furnizare de energie electrica, cu majorarea cantitatilor de energie electrica pe o perioada de 9 - 10 ani, desi Hidroelectrica nu avea dreptul sa incheie in aceasta perioada contracte pe piata concurentiala pentru furnizare de energie electrica si nici acte aditionale la contractele aflate in derulare, conform procurorilor.
In sarcina lui Codrut Seres se retine ca, in calitate de ministru al Economiei si Comertului, a sprijinit gruparea constituita la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenuntarea si omisiunea sesizarii organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunostinta prin natura functiei detinute, a dispus efectuarea de modificari asupra materialul realizat de Corpul de Control si nu a luat masurile care se impuneau pentru ca activitatea Hidroelectrica sa se deruleze in mod legal.
Procurorii sustin ca activitatea gruparii a pus in pericol Sistemul Energetic National si a cauzat un prejudiciu de aproximativ 165 milioane de dolari.
