Al patrulea minim istoric pentru leu în raport cu euro, de la începutul anului. Ce curs a anunțat BNR
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, marţi, un curs de referinţă de 4,6822 lei/euro, o creştere de 0,11% faţă de pragul atins luni, un nou nivel record.
BNR a cotat luni euro la 4,6771 lei.
De asemenea, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,0973 lei, în creştere cu 1,17 bani (0,42%), faţă de cursul de marţi, respectiv 4,0802 lei/dolar.
Moneda naţională s-a depreciat şi faţă de francul elveţian, cu 0,29 bani (0,07%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,1553 lei, comparativ cu 4,1524 de lei/franc.
Gramul de aur s-a ieftinit cu 1,04 bani (0,006%), până la 169,8613 lei, de la 169,8717 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă.
Cursul BNR urmează o tendință ascendentă de la începutul anului, după ce au intrat în vigoare noile taxe anunțate de Guvern la sfârșitul anului trecut.
În opinia lui Andrei Rădulescu, director de cercetare al Băncii Transilvania, leul românesc şi-a continuat tendinţa de depreciere la un nou nivel minim istoric în principal pe fondul provocărilor din sfera echilibrelor macroeconomice şi al incertitudinilor de politică economică pe plan intern.
"Leul românesc a continuat tendinţa de depreciere în raport cu moneda unică europeană spre un nivel minim istoric în şedinţa de tranzacţionare de astăzi, evoluţie determinată, în principal, de provocările din sfera echilibrelor macroeconomice şi de incertitudinile de politică economică pe plan intern, într-un context caracterizat prin volatilitate pe pieţele financiare internaţionale. Pe de o parte, România a înregistrat în 2018 cele mai ridicate niveluri ale deficitului de cont curent şi ale deficitului bugetar dintre ţările regiunii membre ale Uniunii Europene, situându-se, totodată, pe primele locuri la nivelul UE", a explicat, săptămâna trecută, Andrei Rădulescu, citat de Agerpres.
De asemenea, acesta a afirmat că măsurile fiscal-bugetare anunţate la final de 2018 şi absenţa unui proiect de buget pe anul 2019 au contribuit la intensificarea percepţiei de risc privind evoluţia deficitului bugetar în 2019, fiind în creştere probabilitatea poziţionării peste pragul de 3% din PIB, limita impusă de Pactul de Stabilitate şi Creştere.
"Nu în ultimul rând, banca centrală a semnalat o consolidare a politicii monetare pe termen scurt, iar pe piaţa monetară şi pe piaţa titlurilor de stat ratele de dobândă s-au diminuat în ultimele şedinţe, factori care au condus la atenuarea cererii pentru lei", a spus Andrei Rădulescu.
Totodată, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, a explicat, săptămâna trecută, că rolul băncii centrale este de atenuare a mişcărilor excesive care pot apărea pe piaţa valutară şi pe cea monetară interbancară, în condiţiile în care noile măsuri intrate în vigoare la începutul acestui an schimbă datele pe cele două pieţe, astfel încât se caută noi niveluri de echilibru.
