"Vreau sa fiu un bun istoric". Povestea elevului japonez, ajuns la o scoala din Bacau, care a luat 9,25 la evaluare nationala

Performanta lui nu se opreste aici. Si la matematica a obtinut o nota mare la examenul national - 9,50, iar in cursul anului a fost olimpic la Istorie, fiind unul dintre cei mai buni absolventi de gimnaziu din judetul Bacau.

''Locuind, in prezent, in satul Versesti, comuna Sanduleni, el nu a facut meditatii, obtinand performantele scolare doar printr-o vointa uimitoare si o tenacitate pe care nu am mai intalnit-o vreodata", a declarat, pentru AGERPRES, Gabriela Chievici, cea care, in prezent, se ingrijeste de Kevin si de fratele sau mai mic, Marius, in varsta de 11 ani, si el primul din clasa la invatatura.

''Le-a fost foarte - foarte greu. Kevin doar intelegea vag cate ceva, dar nu stia sa scrie si sa citeasca. Toate notitele si le lua in japoneza, apoi venea acasa, le traducea si le rescria in limba romana. Efectiv ca un elev de clasa intai'', a afirmat Gabriela Chievici.

Astfel, ceea ce la inceput parea de neimaginat s-a intamplat si in doar trei ani cei doi frati au devenit premianti.

Cu media generala de 9,37 obtinuta pe durata studiilor gimnaziale, Kevin a fost admis elev la Colegiul ''Vasile Alecsandri'' din Bacau, specializarea stiinte socio-umane.

''Doresc sa devin un bun istoric, dar sa si pot contribui, mult si eficient, la cunoasterea mai buna, reciproca, a romanilor cu japonezii. Am stabilit, prin intermediul profesorului meu de istorie, o relatie cu studentii sectiei de limbi orientale de la Universitatea din Iasi si voi merge la un simpozion. Apoi, voi incerca prin tot ceea ce am sa contribui la intarirea relatiilor bilaterale la nivel de tineret", a precizat, pentru AGERPRES, Kevin Kashiwazaky, nascut intr-o familie mixta romano-japoneza, dar care, la fel ca fratele sau, nu cunostea deloc limba romana. Marius ar vrea sa devina biolog marin.

Destinul familiei celor doi copii s-a schimbat brusc pe 11 martie 2011, cand la Fukushima s-a inregistrat cel mai mare seism din istoria Japoniei, cu o magnitudine de 9 pe scara Richter, urmat de un violent tsunami si o explozie la centrala nucleara din localitate. In urma dezastrului, peste 20.000 de oameni au murit sau au fost dati disparuti, iar peste 160.000 au fost evacuati din localitate si din zonele invecinate ca urmare a riscului ridicat de radiatii. Printre ei s-au aflat si fratii Kevin si Marius Kashiwazaky, care, impreuna cu mama lor, despartita cu putin timp inainte de dezastru de sotul sau japonez, locuiau la mai putin de 200 de kilometri de Fukushima.

Avand asupra lor doar strictul necesar, cei trei s-au imbarcat intr-un avion militar romanesc, beneficiind de faptul ca aveau dubla cetatenie, japoneza si romana, si au ajuns, ajutati de deputatul Valerian Vreme, in satul bacauan Versesti, unde Maria avea o sora, pe Gabriela Chievici.

Kevin si Marius auzisera despre Romania doar din ce le povestea mama lor. ''Venirea in Romania a fost ca o binecuvantare, desi niciunul dintre noi doi nu stia romaneste, deoarece mama lucra si nu prea avea timp sa stea de vorba cu noi. (...) Ne-am acomodat foarte repede in Romania, cel mai mult impresionandu-ne faptul ca aveam multa libertate, mult spatiu, multa verdeata. Ne miscam si jucam in voie. In Japonia nu puteam sa mergem unde voiam, totul era foarte strict. Acolo, in Japonia, in sase clase, eram peste 750 de elevi si profesori si totul era foarte rigid, aproape mecanic. Practic, eram niste roboti. Apoi, am vazut pentru prima oara animalele si pasarile de curte miscandu-se liber. Ne fascinau pana si banalele gaze", spune Kevin.

La scoala din Versesti, cei doi copii, dupa ce au repetat un an pentru echivalarea claselor, si-au continuat studiile, in trei ani ajungand primii din scoala.

Pentru familia copiilor, problemele nu s-au terminat. Nu au 9.000 de lei pe care ar trebui sa-i achite pentru transportul efectuat in urma cu trei ani din Japonia in Romania, desi, initial, toata lumea stia ca avionul cu care venisera era gratuit, pus la dispozitie de stat din considerente umanitare pentru refugiati.

Cum nu avea nicio sursa de venit, Maria Chievici a plecat, de curand, la munca in Spania, de unde le trimite copiilor ramasi acasa bani, dar nu crede ca va putea sa achite curand datoria pe care acum statul roman i-o pretinde.

''O datorie pe care, cel putin moral, cred ca au platit-o deja copiii ei, prin seriozitatea, devotamentul si rezultatele deosebite obtinute de acestia, rezultate pe care, cu siguranta, niciun roman nu le-ar fi obtinut in Japonia intr-un timp asa de scurt. Vazandu-i cat sunt de seriosi la invatatura, cat de inteligenti, responsabili si umani misiunea mea este o placere, chiar daca ma doare ca nu le pot oferi ceea ce merita", a subliniat Gabriela Chievici, matusa minorilor, cea care, in lipsa mamei, se ingrijeste de soarta copiilor.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei