Peste 200 de tipuri de rinovirusuri produc răcelile comune, dar nu și banale. De ce unii dintre noi răcesc mai des
Peste 200 de tipuri de așa numite rinovirusuri, virusuri care produc răcelile comune, circulă acum în jurul nostru, dar răcelile banale nu sunt, prin repetare, banale. Toate au ecou la nivelul plămânilor și predispun la și mai multe infecții.
Epidemia de gripă este precedată de virozele respiratorii, apoi apar pneumoniile și apoi vine sezonul gripei. Printre infecțiile respiratorii circulă și gripa, dar nu e confirmată încă de laborator. La infecția gripală, una dintre dintre complicațiile importante e pneumonia. La restul infecțiilor virale, mai rar apare pneumonia.
Dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog: „Orice infecție respiratorie are o consecință asupra aparatului respirator. Sunt oameni la 35-40 de ani, care vin la pneumolog pentru că tușesc, expectorează”.
La investigația numită CT toracic, să văd ușor așa numitele bronșiectazii.
Dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog: „Acesta este o boală care apare în urma acestor infecții respiratorii. Bronșiectaziile sunt dilatații ale bronhiilor în care peretele bronhiilor este deformat. Bronhiile arată precum șoselele noastre pline de gropi, în care se acumulează mucus și persoana respectivă este predispusă să facă mai frecvent infecții respiratorii”.
De ce unii dintre noi răcesc mai des
Mult mai frecvent decât o persoană care are toate structurile aparatului respirator normale. Apare un cerc vicios. Răcelile obișnuite, frecvente în această perioadă. De ce, însă unii dintre noi răcesc mai des și fac forme mai severe? Virusul respirator intrat în mucoasa nasului întâlnește mucusul, dar și imunoglobuline A. Fac parte din imunitatea înnăscută.
Prof .univ. dr. Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie (doctor imun): „Dacă avem o imunitate înnascută la nivelul mucoaselor, am putea fi scutiți de îmbolnavire, fără să știm că ne-am întâlnit cu un anumit agent infecțios”.
Virusurile, dacă trec de prima barieră, intră în celule și se multiplică. Celula infectată produce interferon și protejează astfel celulele învecinate. Interferonul este exprimat diferit la fiecare dintre noi. Vorbim despre proteină care nu lasă virusurile să se multiplice. Dacă aveți o boală autoimună, e posibil să dezvoltați anticorpi anti-inteferon, așadar infecțiile vor avea forme severe.
Al doilea tip de imunitate celulară intră în luptă. Limfocitele T citotoxice omoară celulele infectate, devenite fabrici de virusuri.
Toate aceste celule ne fac să credem că ne-am vindecat singuri de o răceala în șapte zile. Complicatele procese imunitare sunt reglate de vitamina D și de mișcare zilnică. Mișcarea produce chiar în mușchi substanțe de protecție pentru întreg sistemul imunitar.
Prof .univ. dr. Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie (doctor imun): „Celulele musculare produc o miokină. Reduce inflamația, are efect antiinflamator. Trebuie să avem activitate fizică. Pentru această apărare antiinfecțioasă și reducerea fondului inflamator”.
Etichete: general,
