Dr. Brândușa Petruțescu, medic primar alergolog: Cum evităm sindromul de „casă bolnavă”?
Alergia la acarieni e strâns legată de mucegaiuri. Cum ne protejăm – ne spune dr. Brândușa Petruțescu, medic primar alergolog-imunolog, în emisiunea Doctor de bine, realizată de Andreea Groza.
Andreea Groza: Aerul pe care îl respirăm nu e steril. Inhalăm acarieni, mucegaiuri, polen, particule de poluare.
Dr. Brândușa Petruțescu: Da, toate particulele mai mici de 2,5 microni, pe care filtrele din nas nu le pot reține. Discutăm despre particule invizibile, care însă declanșează o reacție a sistemului imunitar înnăscut.
Se pare că există receptori, care recunosc membranele celulelor de mucegai. Odată ajunse în contact cu sistemul imunitar, determină o reacție inflamatorie locală, la nivelul căilor respiratorii superioare, care se poate propaga la nivelul căilor respiratorii inferioare. Așa apar crizele de tuse cauzate de inflamație. Și chiar pneumonie de hipersensibilitate.
Particulele de poluare mai mici de 2,5 microni ajung în plămân și determină leziuni. În aceste leziuni, alergenele din mediu intră ușor.
Andreea Groza: Este o relație directă între acarienii din praful de casă și mucegaiuri.
Dr. Brândușa Petruțescu: Umiditatea crescută, peste 50%, favorizează apariția acarienior. Pe resturile de acarieni, se dezvoltă mucegaiuri. Sunt cumva în simbioză.
Acarienii se dezvoltă rapid la temperatură de la 25 de grade în sus și umiditate peste 50%. Ei respiră prin tegumente, iar umiditatea din aer le permite respirația. Practic, caldură plus umiditate egal crescătorie de acarieni. Cresc și mucegaiurile.
Sporii mucegaiurilor se ridică și de depun pe suprafața pereților, pe tavan, pe draperii, perdele, covor. Perdelele trebuie spălate des, covorul aspirat, pereți igienizați cu produse anti-mucegai.
Altfel, noi respirăm permament mucegaiuri, iar expunerea la concetrații mari, tot timpul, determină inflamație.
Andreea Groza: În primii ani de viață ai copilului, putem să reducem riscul apariției alergiilor. Cum?
Dr. Brândușa Petruțescu: Îi lăsăm în comunități să vehiculeze viroze respiratorii, le luăm un animăluț de casă, îi ducem în mediul rural. Intră în contact cu așa numitele endo-toxine, benefice, care dezvoltă reacții corecte al sistemului imunitar. Sistemul de apărare va lupta împotriva bacteriile patogene și impotriva virsusurilor. Nu împotriva factorilor de mediul, așa cum se întâmplă în cazul alergiilor. Dacă o ia într-o direcție gresită, care implică producerea imunoglobulinelor specifice E, luptă împotriva unor particule, care nu ar trebuie să dezvolte reacții alergice- acarieni, polen.
Andreea Groza: Dacă suntem deja alegici la mucegaiuri, avem tratament?
Dr. Brândușa Petruțescu: Tratament în cazul alergiilor înseamnă așa numita desensibilizare, adică învățăm sistemul imunitar să tolerereze alergenul.
Pentru acarieni, există preparate standardizate. Pentru mucegaiuri- sunt greu de cultivat. Și de standardizat.
Simptomelele apar pe tot sezonul cald. Ne rămân medicamentele simptomatice. Și măsurile anti-mucegai din casă.
Andreea Groza: Cum ne ferim de mucegai în casă?
Dr. Brândușa Petruțescu: E greu să controlăm mediul exterior. Încercăm să controlăm mediul interior.
• În interior, avem nevoie de un mediu foarte bine ventilat. Așa reducem concentrațiile de acarieni și mucegaiuri.
• Avem nevoie de umiditate sub 50% - ne arata hidrometrul nivelul umidității din aer.
• Plantele de interior favorizează apariția mucegaiurilor, așadar le evităm.
• În interior, trebuie să asigurăm igiena cu produse antimucegai.
• Aspirăm cu aspirator cu filtru HEPA toate spațiile.
• Spălăm des perdeaua sau nu punem perdea.
• Igienizăm aparatul de aer condiționat.
Aceste măsuri de igienă sunt valabile și pentu cei care nu au alergii. De ce?
Chiar daca nu suntem sensibilizați la acarieni și mucegaiuri, prin expunere repetată, la cantități mare în interior, poate apărea sensibilizarea. Așa ca avem grijă de casa în are trăim să fie sănătoasă. În literatură e descris simptomul de ”casă bolnavă”. De aceea, curățenia se face respectând punctele descrise mai sus.
Din nou, efectele toxice la micotoxinelor din mucegaiuri sunt severe.
Andreea Groza: Ce înseamnă?
Dr. Brândușa Petruțescu: Noi inhalam mico-toxinele, alaturi de mucegaiuri, acestea pătrund în circulație prin plămân și determină efecte și la nivelul sistemului nervos – amețeală, oboseală.
Sunt și cancerigene, dacă mâncăm des alimente cu mucegai.
Sunt legate de creșterea incidenței cancerelor gastrice - aflatoxine se numesc toxinele din alimente cu mucegai.
