Malnutriția, cauze și efecte asupra organismului. Explicațiile profesorului biolog Carmen Chifiriuc
Malnutriția. Nu înseamnă doar prea puțină hrană. Malnutriția înseamnă și mâncare multă și de proastă calitate. Pe termen lung, produce așa-numita inflamație cronică. O determină sistemul imunitar.
Vorbim despre pagube în lanț, mai mari decât orice altă boală cronică. Explicăm.
Spre exemplu, hormonii de stres au impact asupra celulelor imunitare. Ne explică profesorul imunolog Carmen Chifiriuc.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat în propaganda electorală
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: „Dacă stresul se menține fie că e vorba de malnutriție spun alimentație nesănătoasă, hiperelimentația intră în categoria de malnutriție. Această stare de stres care înseamnă și stimularea răspunsului imun cu inflamația cronică”.
Cum traducem inflamația cronică? Țesuturile devin mai permeabile la mediu. Apar molecule de inflamație în cantitate mare. Se activează așa-numitele celule imune, numite macrofage.
De fapt, crește sensibilitatea organismului față de orice altă agresiune, fie că vorbim de boli infecțioase. Fie că vorbim de poluarea dintr-un oraș mare. Și în același timp, inflamația cronică face ca răspunsul imun să fie anormal.
Funcția imună ne apară. Și menține echilibrul. Ne lovim, ne lezăm pielea. Inflamația acută activează celule ale organimsului să refacă țesuturile.
Exact așa cum reparăm sau construim o casă, e nevoie de specialiști, de echipă care trebuia să aibă uneltele protivite, să fie hrăniți corespunzător să nu îi ia amețeala. Acolo apare un șantier, în urma finalizării contrucției trebuie să se facă curățenie.
După ce un țesut e reparat, trebuie să fie perfect.
Prof. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: „Dacă șantierul produce mult mai mult dezechilibru, inflamația acută trece la inflamație cronică, e ca un șantier care nu se mai termină niciodată. Dacă vine o ploaie puternică și acoperișul nu e acoperit, se produc dezechilibre și mai mari. Așa e și aici pe inflamație cronică, o infecție e mai rea, un stres exagerat, răspuns mult mai intens decât e necesar. Se reactivează recțiile alergice, boli autoimune, reacții inflamatorii”.
Bolile cronice numite Ateroscleroză, ori diabet, produc de asemenea inflamație cronică. Dar și obezitatea.
La acestea contribuie malnutriția, adică hrana proastă și multă. Care determină inflamație cronică și apoi boli. Boli care de asemenea produc inflamație cronică.
Luăm exemplul supraponderalilor. Celulele imune, numite macrofage, se infiltrează masiv în țesutul gras, situat între organele interne. Aici, generează inflamație cronică, care contribuie la rezistența la insulină și diabet. În cazul infecției cu SARS-CoV-2, de exemplu, inflamația este dublă – și inflamația din obezitate și cea determinată de infecție. Aceasta ar fi una dintre explicațiile pentru care obezii pot ajunge ușor la insuficiență pulmonară.
