Importanţa comunicării dintre medic şi pacient. O bună relaționare poate contribui la vindecarea acestuia
Sunt studii care arată că o relaționare bună a medicului cu pacientul poate contribui la vindecarea acestuia din urmă, iar un lucru esențial este comunicarea dintre cei doi.
Într-o eră a vitezei și uneori a lipsei de empatie, bolnavul nu înțelege, pleacă plin de frustrări și deznădăjduit. Deși cu un program supraîncărcat, medicii ar trebui să găsească timpul și răbdarea pentru a-i ajuta pe cei aflați în suferință.
Prof. Sorin Costreie, profesor de Filosofie Universitatea din București: „Sunt studii, apropos de comunicarea medicală, care spun că 40 % din vindecare rezidă din relația doctor-pacient. Tu ca doctor poți să fii foarte bun, să îi prescrii ce trebuie, dar dacă nu relaționezi, nu-i dai încredere, nu-i explici, se pierd acele 40 %. Sunt cazuri clinice de pacienți care, în urma unei comunicări defectuoase, au intrat în depresie. Au mai avut poate niște ani de trăit și au fost ani terminali îngrozitori. Medicina e un caz aparte al științei. Este, din partea mea, cea mai umană dintre științe.
Acolo nu ai doar un caz științific care trebuie rezolvat, tu ai un om, ai un pacient, ai un suflet care suferă. Și asta vrem să repunem pe tapet și să nu se uite. Doctorii la noi sunt foarte încărcați: program, gărzi, sistemul care este și pe care îl cunoașteți mai bine decât mine. Plus supraspecializarea. Supraspecializând, nu mai comunică specialiștii între ei. Ori tu ai acolo un caz al aceluiaș om și ele sunt legate. E nevoie de o abordare holistă. Trebuie să vezi ca întreg și să nu uiți că în fața ta e chiar un om”.
Liliana Curea: „Cum credeți că s-a ajuns în situația aceasta, în care medicul poate nu mai are răbdare cu pacientul, nu mai are răbdare să explice?”
Prof. Sorin Costreie, profesor de Filosofie Universitatea din București: „Supraîncărcare. Normele medicilor noștri sunt suprasaturate. Gărzile sunt ceva inuman. Medicul trebuie să stea treaz aproape 30 de ore - cele 24 de ore din gardă și rămâne de la 8 până pleacă, de obicei pe la 3-4. Nu doar să stea treaz și să fie capabil să intre inclusiv în sala de operații. Ia decizii cruciale, decizii de viață și moarte. Mintea trebuie să-ți funcționeze foarte bine și aproape chiar și absurd, și le mai cerem să se și cupleze la pacienți. Medicina de urgență și în genere intervențiile de urgență sunt un caz aparte, pentru că acolo nu mai ai timp să gândești. Protocolul este foarte important și procedurile care trebuie aplicate, chiar trebuie să fii cumva pe pilot automat. În medicina clinică și cea de prevenție, zona aceasta de medical humanities, de umanism medical, care e dezvoltată în alte părți, a început și la noi. La universitățile noastre de medicină. Înseamnă o inserție de cursuri umaniste în curriculumul medical ca viitorii doctori să fie expuși la acest bun virus de la bun început și el să se răspândească din timpul facultății”.
Liliana Curea: „Ce înseamnă „Medical Humanities” (Integrări umaniste în medicină)?”
Prof. Sorin Costreie, profesor de Filosofie Universitatea din București: „Sunt cursuri care își propun să îmbunătățească relația dintre medic și pacient prin ateliere și cursuri. Vrem, împreună cu Universitatea de Medicină și Farmacie, să construim un program postuniversitar de umanism medical și să sperăm că după aceea îl creștem la nivelul unui masterat”.
Etichete: comunicare, doctor de bine, pacient, sanatate,
