De ziua copiilor, tot despre lecții și învățat vorbim. Așa cum învățăm să scriem și să citim, trebuie să învățăm și să mâncăm.
Iar asta se face în copilărie, la școală și în familie. Educația în nutriție este parte integrantă din educația de bază a unui copil.
Mâncăm în fiecare zi, iar alegerile pe care le facem influențează funcționarea și dezvoltarea organismului. Copiii nu-și pot construi singuri o alimentație echilibrată, trebuie să-i învățăm care sunt nutrienții, ce rol au, în ce alimente îi găsim.
Tot în copilărie se învață noțiunea de porție corectă, care este ritmul meselor și relația cu mâncarea.
Diversificarea alimentației este și ea esențială, în copilărie ne împrietenim cu alimentele noi și învățăm să ne placă cât mai multe produse.
Când avem un ABC de nutriție bine stabilit, scade riscul apariției unor obiceiuri periculoase: mâncat în exces, ronțăit între mese, ignorarea senzațiilor alimentare.
Ce greșeli facem? În general noi, românii, mâncăm prea mult.
Părinții își răsfață copiii cu mâncare, le fac toate mofturile și cumpără produse ultraprocesate cu etichete frumos colorate. În familie s-a pierdut obiceiul de a sta la masă împreună și de a găti în casă. Mâncarea este de multe ori semipreparată sau ambalată, nu se ține cont de cantitate și nici de ritmul meselor.
Fiecare mănâncă ce vrea, cât vrea și când vrea. Iar pentru copii este o tragedie, fără disciplină și reguli nu putem avea un program alimentar echilibrat.
O alimentație sănătoasă înseamnă puțin din tot. Deși pare simplu, este greu de pus în practică. O dietă diversificată trebuie să conțină minimum 15 ingrediente diferite în fiecare zi.
Asta înseamnă mâncare gătită, produse proaspete și porții mici. Ori alimentația copiilor este mai degrabă monotonă și abundentă cantitativ. Din dieta lor nu trebuie să lipsească laptele integral și untul, oul și peștele, pâinea, orezul și pastele făinoase.
Tot la capitolul echilibru intră și cunoașterea senzațiilor alimentare. Copiii trebuie să știe când le este foame și când s-au săturat. Au nevoie și de educație emoțională, să învețe care sunt emoțiile și să nu le confunde cu foamea. Nu în ultimul rând e nevoie să demontăm miturile alimentare profund înrădăcinate în conștiința părinților.
Dieta copiilor presupune un aport de grăsime mai mare decât în cazul adulților, mese mai multe și porții mai mici. Copiii nu au voie să mănânce degresat sau vegetarian și nici la cură de slăbire nu trebuie puși.
Un stil de viață sănătos înseamnă mai mult decât o alimentație corectă. Dincolo de conținutul farfuriei, ritmul meselor și dimensiunea porției fac diferența. Deprinderea unor obiceiuri sănătoase are loc în copilărie și se bazează pe exemplul personal.
Nu poți cere copiilor să mănânce sănătos, când tu mănânci pizza și sendvișuri. Inclusiv legumele sunt acceptate mai ușor, dacă toată familia face asta. Copiii sunt oglinda părinților, aveți grijă ce oglindiți!
