Conf. univ. dr. Florina Rad, medic primar psihiatrie pediatrică, Spitalul de Psihiatrie prof. dr. Alexandru Obregia: „În ultima perioadă, crește utilizarea de substanțe noi psihoactive pe care testele toxicologice obișnuite nu le pot depista și nu țin pasul cu industria dezvoltării substanțelor și suntem în situația de a nu ști ce a consumat un adolescent.”
Nu doar substanțe psiho-active produc adicții, ci și comportamente:
Dr. Eduard Moțoescu, medic primar psihiatru, Spitalul de Psihiatrie prof. dr. Alexandru Obregia: „Capitolul mare al adicțiilor – și a celor legate de abuz de substanțe și al adicțiilor comportamentale, care sunt în creștere și depășesc în scurt timp adicțiile de substanțe. Poate să fie comportament alimentar, comportament de shopping, comportament adictiv de jocuri, de ecrane. Nu realizează că e o boală și e o boală complexă.”
Cum se transformă plăcerea în comportament compulsiv
Adicțiile înseamnă că un comportament ori substanțe produc o plăcere de moment. Când o plăcere de moment se transformă într-o activitate zilnică, devine un comportament compulsiv, care modifică sistemul de recompensă al creierului. Adicția este recunoscută drept boală.
Faza acută a adicției are nevoie de tratament psihiatric în spital. După spital, de continuarea tratamentului într-un cadru organizat.
Dr. Eduard Moțoescu: „Trebuie să avem la îndemână acest serviciu social în lipsa căruia evoluția pacientului nu e bună, doar prin simpla lui motivare nu e suficient, nu e un succes terapeutic și apar recăderile.”
În România, există un singur centru de stat destinat minorilor pentru continuarea tratamentului adicțiilor. Adulții nu beneficiază încă de tratamente decontate după externarea din spital.
