Sistemul imunitar influențează direct sănătatea cardiovasculară. Aceasta deoarece inflamația cronică, produsă și menținută de sistemul de apărare, accelerează ateroscleroza. Crește astfel riscul de infarct de miocard și AVC.

Odată ce depunem pe artere plăci de colesterol, sistemul imunitar vine să apere. Dar e depășit astfel încât, într-o placă de colesterol, vedem și inflamație cronică.

Cum prevenim bolile cardiovasculare? Modulăm răspunsul imun prin stil de viață. Ne explică măsurile de prevenție dr. Andreea Mihalache, medic specialist cardiolog.

Andreea Groza: Când avem colesterol crescut în sânge, mă refer la colesterol rău, LDL colesterol, trebuie să ne gândim că avem risc să îl depunem în interiorul arterelor. Cum apare și inflamația cronică?

Citește și
Ce poate indica durerea abdominală care apare când stați mult în picioare. Varicele din abdomen, frecvente după sarcină

Dr. Andreea Mihalache: Colesterolul nu e dușmanul nostru, colesterol găsim în membrana fiecărei celule.

Coesterolul rău, LDL colesterol, când e prea mult se depune în interiorul arterelor. Și produce, în timp, accidentul vascular ischemic. Particule de colesterol intră în vas, sistemul imunitar le percepe ca pe un inamic și se apără. Adică produce inflamație.

Andreea Groza: Dacă știm că suntem sănătoși, de la ce valori ale colesterolului venim la medicul cardiolog?

Dr. Andreea Mihalache: Întrebarea nu are un singur răspuns.

Dacă vorbim de un tânăr, care face mișcare, nu fumează, nu are hipertensiune, nu e obez, atunci valorile LDL colesterol pot merge până la 116. Scopul nu este să reducem colesterolul, ci să reducem riscul cardiovascular.

Dacă vorbim de o persoană cu factori de risc - cu hipertensiune, glicemie mare, colesterol mare, obezitate, fumat, sedentarism, obiectivul de colesterul LDL este sub 70.

Copiii se nasc cu un nivel al LDL colesterolului în jur de 70. Aceasta e setarea organismului din fabrică, pe care noi o schimbăm, în mod nedorit, prin stil de viață.

Andreea Groza: Glicemiile mari nu dor. Colesterolul mare nu doare. Hipertensiunea nu doare. La ce interval de timp e precaut să ne verificăm?

Dr. Andreea Mihalache: Aceștia 3 factori sunt așa numiții ”ucigași tăcuți”. La fiecare 6 luni, facem analizele de sânge uzuale și tot la 6 luni verificăm tensiunea arterială.

Andreea Groza: Dacă fac o ecografie abdominală și aflu că am ficat gras, de ce să vin la cardiolog?

Dr. Andreea Mihalache: Pentru că vorbim despre sindrom cardio-metabolic. Adică de inflamație cronică. Tot metabolsimul e dereglat. Avem nu doar ficat gras, ci și rezistență la insulină, grăsime abdominală, vase rigide, trigliceride crescute, acid uric crescut, tensiune crescută. Ficatul comunică cu inima, dar venim la cardiolog.

Andreea Groza: Ce teste de inflamație ne arată inflamația cronică din sindromul metabolic?

Dr. Andreea Mihalache: Proteina C reactivă trebuie verificată când nu suntem în faza acută a unei boli, de exemplu a unei viroze. Și mai verificăm fibrinogenul și VSH.

Andreea Groza: Ce se întâmplă cu inflamația, după un eveniment cardiovascular rezolvat?

Dr. Andreea Mihalache: După infarct de miocard sau AVC tratate, inflamația se verifică o lună și mai mult. Și în tratament intră și anti-inflamatoare. Aceasta ca răspunsul imun să fie controlat.

Andreea Groza: Cum controlăm altfel inflamația sistemică?

Dr. Andreea Mihalache: Prin mișcare. E cel mai bun medicament anti-inflamator. 30 de minute de mișcare aerobică pe zi – inima să bată tare.

Și, de 2-3 ori pe săptămână, exerciții de forță la sală sau acasă, cu greutăți. Creșteți masa musculară, care scade cu vârsta. Mușchii sunt principalii, care țin metabolismul în control.

Activitatea muscară crește sensibilitatea la insulină, adică e bine. Și tot activitatea fizică, cu greutăți, stimulează producția de osteocite, celule osoase, și nu apare osteoporoza.

Andreea Groza: Somnul corect scade inflamația?

Dr. Andreea Mihalache: Da, dorm bine, adică 7-9 ore pe noapte. Și cu cele 4 faze al somnului, adică nu mă trezesc frecvent. Somnul corect este un răspuns anti-inflamator.

Pe scurt:

  • Mișcarea are acțiune anti-inflamatoare. E vorba de mersul pe jos rapid, zilnic, 30 de minute, și, de 2-3-4 ori pe săptămână, de exerciții cu greutăți. Acestea măresc masa musculară și nu facem rezistență la insulină.
  • Somnul corect are acțiune anti-inflamatoare. E corect dacă nu mâncați cu 4 ore înainte de somn, dacă nu vă uitați la ecrane albastre cu 2 ore înainte de somn, dacă aveți o rutină de somn zilnică.
  • Pește gras și legumele au acțiune anti-inflamatoare.

Pentru și mai multe informații despre legătura dintre ficat și inimă, obiceiuri sănătoase zi de zi și prevenția bolilor cronice, urmărește Doctor de grijă by Doctor de bine pe stirileprotv.ro și pe VOYO.