De ce excesul se vede prima oară în jurul taliei? De ce, tot aici, grăsimea e cea mai periculoasă pentru toate organele?
Pentru că în abdomen găsim mulţi receptori la insulină, care vor reacţiona la excesul de calorii. Din cauza lor, când ne îngrăşăm, vedem centimetri în plus în circumferinţa abdominală.
Un covrig şi merdenele? Cum începe dimineaţa? Patiseria dimineaţa se traduce cel mai uşor în grăsime pe abdomen.
Aceasta deoarece aduce cel mai rapid aşa-numita rezistenţă la insulină. Ne explică medicul primar endocrinolog Elena Drăgan.
Dr. Elena Drăgan, medic primar endocrinolog: „Insulina este un hormon de stocare, practic insulina determină stocarea de grăsime în special în regiunea abdominală, acolo unde există mulţi receptori de insulină. Acesta e motivul pentru care excesul caloric, excesul de carbohidraţi, excesul de zahăr rapid din alimentaţie îl observăm mai întâi la nivelul abdomenului, la nivelul burticii”.
Odată apărută rezistenţa la insulină, dacă doar scădeţi dramatic numărul caloriilor zilnice, burtica nu dispare.
Dr. Elena Drăgan, medic primar endocrinolog: „A mânca 1.200 de calorii din proteine, grăsimi sănătoase şi carbohidraţi integrali şi a mânca 1.200 de calorii din făină albă şi zaharuri rafinate, din punct de vedere biologic, se traduce diferit – una înseamnă strict matematica caloriilor, una înseamnă rezistenţă la insulină şi întreţinerea grăsimii.
Caloriile par aceleaşi matematic, dar din punct de vedere biologic nu sunt acelaşi lucru”.
Dacă biologia bate matematica, ce facem să scădem… burtica?
Calculăm greutatea ideală prin indicele de masă corporală. Raportat la aceasta, facem din nou calcule - 1 gram de proteine pe zi, per kilogram corp, avem nevoie.
Cele 3 mese din zi se construiesc respectând cantitatea de proteine necesară. Adăugaţi apoi legume la fiecare masă şi o felie de carbohidrat lent, adică pâine integrală, dimineaţa şi la prânz. Seara nu se consumă carbohidraţi.
Proteinele şi legumele fac să dispară senzaţia de foame.
Al doilea şi ultimul ajutor pentru abdomen se numeşte activitate fizică zilnică. Aceasta deoarece muşchii trag singuri glucoza din sânge. Vom reduce astfel grăsimea abdominală.
Dr. Bogdan Pascu, medic endocrinologie pediatrică: „Tratamentul principal, din punctul meu de vedere, este activitatea fizică pentru insulino-rezistenţă. În momentul în care activez muşchii, glucoza din sânge intră majoritar pasiv în muşchi. Ce înseamnă asta? Că insulina nu mai este necesar să crească la un nivel atât de ridicat. Practic, reuşesc să-mi controlez vârfurile de glicemie făcând activitate fizică. Este important că efectul ăsta e păstrat până la 24-48 de ore”.
Activitatea fizică deschide în muşchi - uşiţe pentru glucoza din sânge. Glucoza din sânge intră în celulele musculare, fără să secretăm insulină. Protejăm astfel pancreasul.
Datorită acestor uşiţe din muşchi, care se numesc GLUT 4, avem nevoie de efort fizic în fiecare zi. Dar dacă aţi făcut efort fizic mare azi, vor rămâne deschise până la 48 de ore. Ce înseamnă asta? E util ca măcar o dată la 2 zile să avem cel puţin o oră de efort fizic, ca să muncim să dispară rezistenţa la insulină, implicit grăsimea de pe abdomen.
Datorită acestor relaţii biologice, scade grăsimea abdominală. Şi se reglează şi glicemiile. Adică are loc aşa-numita îmbunătăţire metabolică.
Grăsimea abdominală arată că toate sistemele metabolice din organism funcţionează prost. Şi invers. Abdomenul fără grăsime arată că parametrii biologici sunt excelenţi. Analizele de sânge arată perfect.
