Cum se diferențiază prebioticele și ce înseamnă aportul de fibre vegetale pentru reglarea tranzitului intestinal?

Când vine vorba de apărarea organismului, putem apela la 3 tipuri de „agenți de luptă”:

#antibiotice (anti-viață), substanțe care distrug majoritatea agenților patogeni

#probiotice (pro-viață), culturi de bacterii benefice pe care le înghițim ca să completăm ecosistemul intestinal

#prebiotice (înainte de viață), alimente care hrănesc bacteriile benefice, astfel încât ele să se multiplice în detrimentul celor patogene.

Citește și

Cum pot fi reduse dulciurile din alimentația copiilor. Reguli simple pentru prevenirea obezității și a rezistenței la insulină

Conceptul de bază pentru prebiotice este să favorizăm bacteriile bune deja prezente în intestin prin consumul anumitor alimente. Prebioticele sunt substanțe compuse din glucide cu lanț scurt (polizaharide sau oligozaharide), cunoscute sub numele de fibre alimentare, adică acea categorie de carbohidrați care nu pot fi asimilați în intestinul subțire, dar care hrănesc bacteriile din intestinul gros. Dacă până acum nu știați de ce este sănătos să consumăm fibre, acum știți: fibrele sunt hrana de bază pentru microbiota intestinală! Iar o microbiotă bine hrănită produce vitamine și acizi grași care mențin sistemul imunitar în cea mai bună formă.

Ca să fie eficient un prebiotic trebuie consumat într-o doză minimă (5 g/zi) și să respecte 3 condiții:

-să fie nedigerabil, adică să reziste acidității din stomac și enzimelor din intestinul subțire, astfel încât să ajungă Intact la nivelul colonului

-să fermenteze sub influența bacteriilor din intestinul gros
-să stimuleze creșterea și multiplicarea bacteriilor benefice din colon.

Alimentația omului modern este săracă în fibre și cu atât mai mult, este săracă în prebiotice - pentru că nu toate fibrele au efect prebiotic. Majoritatea dietelor conțin doar jumătate din cele 30g fibre alimentare, cât sunt recomandate a fi consumate zilnic. Lipsa fibrelor din meniu nu afectează deloc bacteriile patogene, în schimb populațiile de bacterii benefice sunt grav distruse prin inaniție. Bifidobacteriile și lactobacilii au un apetit aparte pentru liliacee, asteracee și amidon rezistent, adică alimente cu efect prebiotic. Prazul,ceapa și sparanghelul sunt liliacee, iar andivele și anghinarea sunt asteracee. Cat despre amidonul rezistent îl găsim în bananele verzi, dar și în cartofi, paste făinoase și orez care, odată ce au fost fierte, sunt lăsate să se răcească. Prin răcire amidonul se cristalizează și se transformă într-o substanță rezistentă la digestie- deci salata orientală și orezul de la Sushi conțin amidon rezistent, care nu se absoarbe/nu îngrașă, ci ajunge în intestinul gros și hrănește coloniile de bacterii benefice.

Pe lângă felurile de mâncare cu efect prebiotic, putem găsi și în farmacie produse pe bază de inulină, un extract natural din andive și produse cu GOS. Efectul benefic al acestor fibre este deja testat și confirmat: GOS se fixează direct pe celulele intestinale, blocând locurile de acțiune ale bacteriilor patogene, iar inulina reprezintă un substrat hrănitor pentru bacterii pe toată suprafața/lungimea intestinului gros.

Alimentația este unul dintre factorii care pot influența decisiv echilibrul bacterian și microbiota intestinală, iar prebioticele sunt instrumentele cele mai eficiente de care dispunem pentru a favoriza creșterea și multiplicarea bacteriilor benefice- acelea care există deja în intestinul nostru și care trebuie să fie hrănite și protejate. Modul de acțiune al prebioticelor nu se limitează doar la simplu efect de hrănire și stimulare a unor grupe de bacterii (bifidobacterii), ele inhibă creșterea altora (Bacteroides) și crează un mediu acid care blochează activitatea enzimelor responsabile de sinteza de colesterol în sânge. În prezența prebioticelor are loc o creștere a producției de acizi grași cu lanț scurt ce au efecte benefice pentru organism: vindecare mai rapidă și simptome ameliorate în caz de fenomene inflamatorii. Prin creșterea numărului de bifidobacterii și lactobacili din intestin creștem rezistența la boli și îmbunătățim funcționarea organismului.

Trebuie să facem un obicei din a consuma frecvent preparate cu efect prebiotic, să avem o dietă diversificată, bogată în fibre care provin din legume și cereale. Dincolo de preferințele noastre culinare și exigentele impuse de siluetă, trebuie să avem în vedere și hrănirea acestor colocatari, de care depinde sănătatea organismului și rezistența la boli.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO A spus ”DA!” S-a retras din fotbal acum șapte ani și se căsătorește cu o superbă blondină