Termenul include atât alimente de bază, cât și pe cele îmbogățite, plus suplimentele alimentare. În oricare dintre cazuri, este vorba de un ingredient care fie protejează starea de sănătate existentă, fie reduce riscul de boli cronice. Toate alimentele funcționale au în comun efectul benefic pe una sau mai multe funcții ale organismului și e recomandat să fie consumate cât mai des.
Fără a avea pretenția că au un efect miraculos, asociate cu o alimentație echilibrată și un stil de viață sănătos, ele contribuie la menținerea formei fizice și psihice. Dacă în Europa aceste produse abia își fac apariția, în Japonia ele sunt consumate de mulți ani, fiind considerate o metodă de prevenție a bolilor. Se împart în 2 categorii. Avem alimente funcționale intrinseci sau naturale, de ex. ciocolata, ceaiul verde, iaurtul, uleiul de măsline, cafeaua, peștele gras.
A doua categorie sunt alimentele funcționale extrinseci sau îmbogățite, care cuprinde mai multe variante. Poate fi un produs natural a cărui compoziție a fost îmbunătățită prin tehnici de cultură - de ex. căpșuni bogate în antioxidanți, ouă cu omega 3, iaurt bogat în proteine sau iaurt cu melatonină. Poate fi un aliment la care a fost adăugat un compus benefic - de exemplu suc de fructe îmbogățiți cu calciu, margarină îmbogățită cu fitosteroli, cereale îmbogățite cu acid folic.
Tot aliment funcțional este un produs în care a fost modificat chimic un anumit element, cu scopul de a obține avantaje pentru sănătate - de exemplu hidrolizarea proteinelor în formulele de lapte praf pentru a scădea riscul de alergie la bebeluși, adăugarea de enzime în lapte pentru cei cu intoleranță la lactoză. Sau poate fi un aliment în care biodisponibilitatea unuia sau mai multor ingrediente a fost crescută, obiectivul fiind ameliorarea absorbției unui compus benefic.
Prima generație de alimente funcționale au fost produsele îmbogățite cu steroli, probiotice sau omega 3. În Finlanda, primul aliment funcțional a fost un produs pe bază de ovăz fermentat, cu bacterii lactice benefice pentru flora intestinală. Suedezii au un iaurt capabil să reducă glicemia și nivelul de colesterol.
În Statele Unite și apoi peste tot în lume, margarina, produsele lactate și cerealele de mic dejun au fost îmbogățite cu steroli vegetali care scad nivelul de colesterol din sânge. În Europa a apărut pentru prima oară laptele cu conținut crescut de melatonină, recomandat persoanelor cu tulburări de somn. Tot în Europa există un lapte fermentat, bogat în magneziu, capabil să reducă stresul.
Fie ca alimentul să-ți fie medicament, nu medicamentul hrană, spunea Hippocrate. Iar eu constat că baza pentru alimentele funcționale a fost, în cele mai multe cazuri, laptele. Îmbogățit sau nu, dulce sau fermentat, integral sau degresat, laptele e sănătos de consumat.
.webp)
