La vârsta adultă, forța de prindere înseamnă să reușiți să stați… atârnați de o bară măcar 2 minute. Pare puțin? Încercați să vedeți care e forța reală de prindere pe care o aveți.
Forța de prindere este măsurată obiectiv cu un dinamometru și este un biomarker simplu, ieftin și eficient, care reflectă sănătatea musculară generală și este strâns legat de riscul cardiovascular.
De ce există această legătură?
Forța de prindere nu măsoară doar mușchii mâinii sau ai antebrațului, ci apreciază masa musculară totală și starea biologică de îmbătrânire.
Cercetările au demonstrat că forța de prindere poate fi un predictor mai bun al riscului de deces și al bolilor cardiovasculare decât tensiunea arterială sistolică. Și este relevantă indiferent de vârstă.
Persoanele cu o forță de prindere mai mare au indici de tensiune mai buni, frecvență cardiacă în repaus scăzută (adică bună), precum și un profil metabolic favorabil. Aceasta înseamnă glicemie, trigliceride, colesterol HDL, toate la un nivel normal.
Musculatura scheletică înseamnă un organ endocrin și metabolic extrem de important. Spre exemplu, mușchii activi preiau, după masă, până la 90% din glucoza din sânge și reglează astfel glicemia. Așa devin un organ endocrin.
Pe de altă parte, mușchii care se mișcă descarcă așa-numitele miokine, substanțe imunitare. Și devin astfel parte din sistemul imunitar. Mușchii funcționează astfel ca un organ endocrin și metabolic, comunicând cu restul corpului prin intermediul miokinelor.
Ce fac miokinele?
Reduc inflamația cronică din organism. Îmbunătățesc sensibilitatea la insulină. Unele miokine (precum BDNF) stimulează neuroplasticitatea, memoria, starea de spirit și calitatea somnului.
Ce se întâmplă când pierdem mușchi?
Pierdem mușchi (sarcopenie) sau avem un tonus muscular scăzut din cauza sedentarismului, ambele situații se corelează cu markeri ai fragilității și inflamației, fiind asociate cu un stil de viață sedentar și risc vascular crescut.
.webp)
