Ce boli pot indica nodulii mamari, ne explică medicul radiolog Claudia Teodorescu
Apariția nodulilor mamari poate arăta prezența unor boli în organism, explică medicul radiolog Claudia Teodorescu.
„La investigații regulate, descoperim tumori în sân de 3 mm. Ar putea fi palpate abia când au 2 cm sau mai mult” a explicat Dr. Claudia Teodorescu, medic primar radiolog, în emisiunea „Doctor de bine”.
Peste 40 % dintre femei vor simți, la un moment dat în viată, un nodul mamar. Din acest motiv, sânul este considerat un fel de un ”călcâi al lui Ahile” pentru sexul feminin.
Ce boli pot arăta nodulii mamari? Ne răspunde la întrebare medicul primar radiolog Claudia Teodorescu, în emisiunea ”Doctor de bine”, realizată de Andreea Groza și difuzată exclusiv pe www.stirileprotv.ro și pe www.doctordebine.ro.
Andreea Groza: Înainte de nodulii mamari, în axilă putem să detectăm noduli după vacinarea anti SARS COV 2.
Dr. Claudia Teodorescu: „În brațul în care se face vaccinare, în axila respectivă, pot apărea ganglioni reactivi. Nu sunt periculoși! Se văd ușor la ecografie. Apar și după vaccinarea cu Pfizer, cu Moderna sau cu Astra Zneca. Și s-au mai raportat ganglioni măriți de volum și sub claviculă. Sunt nepericuloși, dar pot sa pună probleme de diagnostic, dacă este vorba despre o pacientă, care are deja un cancer de sân.”
Andreea Groza: Când simțim un nodul în axilă ori în sân de ce e vital să mergem la o investigație imagistică?
Dr. Claudia Teodorescu: „De cele mai multe ori e benignă acea formațiune, adică nepericuloasă. Dar în 10-20 % din cazuri este cancer mamar. Nu doare, dar nu înseamnă că nu poate fi o boală. Femeia respectivă e important să vină la medic și să afle de la medic că ”nu e nimic periculos”. Nu doar să presupună.”
Andreea Groza: De ce investigarea sânului înseamnă și investigarea ecografică a axilei? Și invers.
Dr. Claudia Teodorescu: „Este obligatoriu, când ne uităm la pacientă, să vedem și axila și sânul. În cazul unei formațiuni tumorale, celulele canceroase migrează prima oară în ganglionii limfatici din axilă și determină adenopatii metastatice. Este un factor de prognostic important după dimensiunea tumorii.”
Andreea Groza: Ce înseamnă majoritatea formațiunilor sunt benigne, nepericuloase?
Dr. Claudia Teodorescu: „Mastoza fibrochistică este de departe cea mai frecvetă patologie. Înseamnă chisturi simple. Nu necesită tratament ori intervenții chirurgicale.
După traumatisme în sân pot apărea noduli, de fapt hematoame în sân.
Alăptarea poate să conducă la noduli, formațiuni cu lapte care nu se drenează.
Tumorile benigne solide – cel mai frecvent poate apărea fibroadenomul. Nu pune probleme, dar trebuie supravegheat.”
Andreea Groza: În privinta tumorilor maligne, singura luptă eficientă e cea a prevenției. Dacă vin o dată pe an la ecografie sunt în limita de siguranță?
Dr. Claudia Teodorescu: „Da, dacă nu sunteți într-o categorie de risc. Ce înseamnă categorie de risc?
• Ați mai avut o tumoră e sân sau de ovar tratată
• Aveți un sindrom genetic
• Aveți rude de gradul 1 – mama, sora - cu un cancer de sân.
În aceste cazuri, veți veni la 6 luni la ecografie. Dacă nu aveți aceste riscuri și veniți o data pe an la o investigația imagistică, putem să decoperim tumori maligne de 3-4 mm. Infim.
Tratamentul înseamnă îndepărtarea unei părți mici din sân, nu trebuie chimioterapie. Și gata!
Posibilitatea să exite metastaze la o tumoră de 3-4 mm este aproape de zero!
Altfel, se consideră că, în medie, o femeie simte un nodul mamar când acesta are 2 cm sau mai mult. Noi, la investigații imagistice regulate, putem să descoprim tumori de 3-4 mm. Diferența este uriașă în privința tratamentului ulterior. Și, dacă vorbim despre cancer, în speranța de supraviețuire.”
